Vladimir Golovatiuc
După cum precizează expertul pe pagina sa de Facebook, în luna mai 2026 exportul de produse alimentare și materii prime agricole din Moldova s-a ridicat la aproape 100 de milioane de euro, iar importul de mărfuri din această categorie – la aproximativ 145 de milioane de euro. În primele cinci luni ale anului curent, cifrele au fost, respectiv, de 670 de milioane de euro și 700 de milioane de euro. „Diferența este mai mică (aproximativ 4%), dar există totuși și nu este în favoarea exporturilor”, subliniază Vladimir Golovatiuc. – Cu un an în urmă, diferența era de 18%.
Adică, cumpărăm mai multe produse alimentare decât vindem. Prin urmare, Moldova s-a transformat dintr-o „grădină înflorită” într-o cantină uriașă, unde toate preparatele și/sau produsele semipreparate sunt importate”.
În același timp, importurile de resurse energetice au totalizat în luna mai 160 de milioane de euro, iar în primele cinci luni ale anului curent – 1,041 miliarde de euro. „Se observă că valutele care intră în țară din exportul produselor din sectorul agroalimentar, care reprezintă mai mult de jumătate din totalul exporturilor Republicii Moldova, nu sunt suficiente pentru a acoperi costul importurilor de resurse energetice”, rezumă expertul.
Potrivit acestuia, este interesant și faptul că exportul de produse agroalimentare, în termeni financiari, s-a dublat practic în ultimii cinci ani (în comparație cu indicatorul pentru perioada ianuarie-mai 2021), „ceea ce, de altfel, este destul de bine, dar, cu toate acestea, importul de resurse energetice a crescut de aproape patru ori”.
„Să abordăm problema dintr-o perspectivă mai largă și să comparăm întregul volum al exporturilor cu importul unei singure categorii de mărfuri – resursele energetice. Exporturile moldovenești în primele cinci luni ale anului 2026 s-au ridicat la 1,376 miliarde de euro, iar importurile de resurse energetice – la 1,041 miliarde de euro. Adică, 76% din totalul veniturilor din export ale țării se cheltuiesc pe benzină, motorină, gaz, energie electrică și alte surse de energie. Desigur, resursele energetice reprezintă pentru noi o importanță critică, iar țara (economia, populația) nu ar putea funcționa normal fără acestea. Cu toate acestea, consider că un astfel de dezechilibru este nejustificat.
Nu fac apel la reducerea importurilor de bunuri pe care țara nu le poate produce fizic. Este vorba exclusiv despre creșterea exporturilor și relansarea economiei naționale. Cu atât mai mult cu cât sunt convins că, în perioada menționată, volumul fizic al resurselor energetice importate nu s-a triplat, chiar și ținând cont de reexporturi!
Cel mai probabil, cauza o reprezintă creșterea prețurilor la gaz, energie electrică etc. La urma urmei, ne amintim cu toții foarte bine ce s-a întâmplat la sfârșitul anului 2021 și ce se întâmplă și în prezent. De unde și la ce prețuri cumpărăm toate acestea și care este rolul factorului politic în această chestiune. Nu a fost întotdeauna așa. Până în 2022, exporturile agroalimentare depășeau volumul resurselor energetice importate.
Observația autorului publicației Logos Press: Există senzația subiectivă că, în perioada menționată din acest an, nu doar puțin, se echilibrează foarte lent (se reduce dezechilibrul) între exporturile și importurile agroalimentare ale Moldovei, ci și că structura acestora se modifică ușor (se îmbunătățește). Cel puțin în anumite sectoare, Moldova a început în acest an să exporte mai multe produse finite și mai puține materii prime. De exemplu, în sectorul uleiurilor și grăsimilor, Moldova a început să-și recâștige statutul de mare exportator regional de uleiuri vegetale, parțial datorită importului de materii prime (floarea-soarelui). Sau un alt exemplu: unele fabrici de produse lactate din țară își măresc importurile de lapte crud, care este utilizat pentru producția de produse lactate, iar acestea înlocuiesc parțial (deocamdată într-o măsură foarte mică) importurile de produse similare. Da, problema dezechilibrului prețurilor la resursele de producție (energie, îngrășăminte etc.) se accentuează, iar aceasta are un caracter global. Neavând o bază proprie de producție a acestor resurse (sau un import preferențial garantat al acestora), Moldova este puțin probabil să poată schimba radical situația. O șansă neașteptată (și, probabil, modestă) pentru economia (agricolă) a țării constă în faptul că, în actualul sezon de comercializare, în ciuda recoltelor bune prognozate în mai multe regiuni ale lumii, creșterea globală a prețurilor la materiile prime agricole și la produsele alimentare va reîncepe și/sau va continua, cel mai probabil.
