Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Reforma administrativ-teritorială propusă de Guvern trebuie însoțită de garanții legislative privind menținerea serviciilor publice în localități, resurse financiare suficiente și reprezentarea comunităților.
Ultimele date prezentate public de Premierul Vasile Tofan arată cât de gravă este situaţia legată de administrarea întreprinderilor de stat. Astfel, în timp ce companiile de stat administrează active în valoare de aproximativ 38 de miliarde de lei, dividendele generate în ultimul an au fost de numai 689 de milioane de lei. Premierul a atras atenţie că randamentul acestor active abia ajunge la 1,8%, iar dacă sunt excluse trei companii importante, acesta scade până la 0,7%.
Creșterea impozitelor și a taxelor pentru acoperirea deficitului bugetar poate aduce prejudicii grave mediului de afaceri și agriculturii. Avertizează în acest sens președintele Comisiei pentru agricultură și industria alimentară, Serghei Ivanov. Parlamentarul se opune modificărilor propuse în politica bugetară și fiscală și îndeamnă autoritățile să revizuiască cheltuielile publice înainte de a impune o povară suplimentară contribuabililor.
Deputata Elena Grițco, în cadrul emisiunii „Na Grani” de la EXCLUSIV TV, a îndemnat reprezentanții majorității parlamentare PAS să acorde o atenție sporită opiniilor experților din sector și ale actorilor economici în procesul de elaborare și adoptare a legilor. Potrivit acesteia, inițiativele legislative adoptate fără o analiză suficientă și fără consultări cu specialiștii se dovedesc adesea inaplicabile în practică și creează probleme serioase pentru mediul de afaceri.
Când statul părăsește satul, acel loc nu rămâne gol. Este ocupat de altcineva, afirmă Viorel Furdui, director executiv al Congresului Comunităților Locale (CALM).
Analistul economic Dumitru Barbalat susține că finanțarea partidelor politice din bugetul de stat nu ar trebui să aibă loc, întrucât toate partidele existente sunt ilegale.
Cu Nistrul se întâmplă acum ceva ce este greu de explicat printr-un singur cuvânt: „secetă”. În Moldova plouă. Pe alocuri, ploile sunt puternice. Pământul este ud, toamna nu seamănă deloc cu o deșert. Iar Nistrul rămâne cu un debit redus.
„Dăm totul pe seama celor de la PR și mergem mai departe.” Cu această replică ironică și-a încheiat Ion Sturza comentariul despre Moldova S.A. A fost o întâlnire de afaceri în care țara a fost prezentată ca o societate pe acțiuni, iar șeful Guvernului – ca administratorul ei.
Prim-ministrul Vasile Tofan, în cadrul prezentării publice a politicii fiscale pentru anul 2027, a abordat, printre altele, situația de pe piața imobiliară. El a menționat că guvernul dorește să limiteze creșterea prețurilor sau chiar să o reducă. Printre factorii care determină creșterea prețurilor imobiliare, premierul a menționat materialele de construcție scumpe, terenurile destul de costisitoare și forța de muncă, care a devenit, la rândul ei, tot mai scumpă.
Proiectul de politică fiscală pentru anul 2027 propune majorarea cotei impozitului pe profit pentru sectorul financiar de la 12 % la 18 % pe întreaga durată a anului fiscal. Această intenție a stârnit reacții atât din partea specialiștilor, cât și a cetățenilor.
Este timpul ca Republica Moldova să învețe să se pună de acord. Nu asupra tuturor lucrurilor și nici asupra trecutului. Dar cel puțin asupra felului în care ne imaginăm țara pe care vrem să o construim și dacă va fi o țară în care își vor găsi locul oameni cu experiențe, limbi și perspective diferite asupra realității.
La sfârșitul săptămânii care se încheie, Biroul Național de Statistică a publicat studiul „Tendințe în evoluția activității economice în trimestrul al III-lea al anului 2026”. În urma rezultatelor sondajului prezentate, în presă au apărut comentarii care au stârnit dezbateri.
În următoarea etapă, comunicarea strategică trebuie să facă mai mult decât să explice reformele. Ea trebuie să ajute statul să construiască un parteneriat intern în jurul tranziției europene.
În Moldova s-au înregistrat în total 1 601 mii de locuințe, dintre care 995 mii (sau 62%) erau ocupate, iar 38% erau neocupate. În Chișinău, numărul locuințelor ocupate este de 301.942, iar numărul celor neocupate nu este precizat, dar, ținând cont de proporția menționată, nu este greu să se facă estimări aproximative.
Era o lună obișnuită de vară. Populația părea să fie într-o dispoziție bună. Oamenii își reveniseră în sfârșit după greutățile iernii, munceau liniștiți în grădini sau, dacă aveau noroc, se odihneau pe la mări. Însă prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia. Necazul a venit asupra autorităților dintr-o direcție neașteptată – din rândul propriilor oameni. Și, dacă prim-ministrul Alexandru Munteanu nu ar fi decis singur să demisioneze, este foarte probabil că alții ar fi făcut-o în locul lui.
Se pare că rolul copacilor în combaterea schimbărilor climatice a fost supraestimat. Este posibil ca copacii să nu fie capabili să absoarbă atât de mult dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea planetei, pe cât se credea anterior.
Uniunea Europeană nu poate „să-și distrugă propria industrie din cauza schimbărilor climatice”, – a declarat Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, pe fondul caniculei epuizante care a cuprins Europa, a luat viața a aproximativ 1.300 de persoane și a reaprins dezbaterea privind politica climatică a blocului.
Anna Paula a criticat interdicția privind utilizarea limbii ruse în spațiul public. Ea și-a publicat opinia pe rețelele sociale.
„Nu putem vinde bluza tradițională cu 400 de lei, când doar munca noastră este evaluată la 400 de lei” – o artizană de la Mirabela.
În ultimii patru ani, efectivele de personal ale instituțiilor de stat și ale ministerelor aproape s-au dublat. În cadrul reformei administrative, autoritățile restrâng, pe de o parte, puterea autorităților locale, iar pe de altă parte, o extind pe cea a autorităților centrale.