Complexitatea problemei, care are multe direcții, arată că nu a existat și nu va exista niciun panaceu. Dar este necesar să ne mișcăm.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat că „există momente în care este necesar să luăm o decizie și să mergem înainte” – guvernul și-a prezentat conceptul de reformă, care va fi implementat în timp record. Instrumentul principal este procesul de fuziune voluntară. Iar în noiembrie, o lege care va consolida noua hartă administrativă a Moldovei. Iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc într-un format deja reînnoit.
Pe site-ul guvernului există o hartă interactivă, aproape toată în roșu, care arată satele cu o populație mai mică de 1.500. Astfel de sate sunt planificate să fie integrate într-o singură unitate administrativă. Utilizatorul poate încerca să își construiască propria hartă făcând clic pe sate și combinându-le într-un singur teritoriu, reasamblând astfel un nou puzzle al Moldovei.
„Două sate sărace nu vor deveni bogate atunci când vor fi unite”
Principalul parametru subliniat de guvern este numărul de locuitori. Autoritățile pun problema în regim de urgență – conform rezultatelor reformei, în Moldova nu ar trebui să existe primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Această abordare ridică numeroase semne de întrebare. La sfârșitul lunii mai, a avut loc o amplă masă rotundă „Către un consens politic și public larg privind reforma administrației publice locale”. Au fost prezenți reprezentanți ai tuturor ramurilor puterii, ai opoziției și experți.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a declarat că, în concepția lor, autoritățile centrale au confundat cauzele „crizei administrațiilor locale” cu consecințele.
„Depopularea, lipsa locurilor de muncă, etc. – toate acestea sunt consecințe, nu cauze ale problemei”, a spus Furdui.
Potrivit CALM, problema are alte surse – în special, controlul financiar al centrului, care devine politic. Potrivit datelor oficiale, doar 47 din cele 892 de primării actuale își pot acoperi propriile cheltuieli. Bugetele celorlalte depind în proporție de 60,5 la sută de transferurile de la bugetul de stat.
Iar reforma propusă de guvern, potrivit CALM, nu rezolvă problema. Furduy notează că „unirea a două sate sărace nu va rezulta într-unul prosper”. Aceasta nu va rezolva nici problema dependenței autorităților locale de centru.
Conceptul DACIA
CALM propune propriul său concept numit DACIA (Descentralizare administrativă cooperare inter-comunală amalgamare voluntară). Condiția cheie este ca decizia de fuziune să rămână la primărie și să fie exclusiv voluntară.
Aici este necesar să acordăm atenție declarației primarului general al Chișinăului făcută în timpul evenimentului: „Toți primarii care nu aveau carnet galben de partid au fost amenințați cu bastonul (de la Chișinău): dacă nu mergeți pe fuziunea voluntară, veți avea probleme – financiare, instituționale sau personale”.
DACIA oferă, de asemenea, propria sa versiune a descentralizării financiare: de exemplu, reținerea de la bugetul local a până la 100% din impozitul pe venitul persoanelor juridice. Și viziunea sa asupra viitoarei cooperări între comunități: primăriile satelor mici sunt păstrate, dar unite în consorții pentru a implementa proiecte majore de dezvoltare (alimentare cu apă etc.).
Unul dintre principalele apeluri ale CALM este să nu ne grăbim și să implementăm reforma pas cu pas.
Conceptul „40 de orașe”
Deci, descentralizarea financiară ca unul dintre pilonii principali. Despre aceasta vorbește și opoziția parlamentară.
În special, partidul „Congresul Civic” (CC), care în timpul evenimentului și-a prezentat propriul concept de reformă administrativă numit „40 de orașe”.
„Autonomia fiscală: trecerea de la dependență la dezvoltarea durabilă. Orice structură administrativă este moartă dacă nu are o reînnoire sistematică și previzibilă a resurselor financiare. Guvernul actual propune menținerea actualului sistem financiar centralizat, profund viciat, adăugând promisiuni de ajutor european și bonusuri unice pentru primării pentru fuziuni voluntare. Bonusuri pentru lichidarea primăriilor. O astfel de motivație parazitară față de consumatori pentru primirea și distribuirea sprijinului donatorilor nu va deveni niciodată baza pentru autonomia regională și locală”, a declarat Mark Tkachuk, unul dintre liderii CS.
În plus, opoziția (GC, MAN, Partidul Nostru) susține ideea de municipalizare – nu este nevoie să se reducă numărul de districte de la 32 la zece, așa cum a propus guvernul central. În schimb, este necesar să se acorde tuturor centrelor districtuale statutul de municipalități, iar districtele devin astfel municipalități, cu o distribuție corespunzătoare a competențelor.
Mișcarea de dragul mișcării
Există multe idei și toate trebuie discutate. Dar centrul este de neclintit, pentru că a ajuns deja la momentul „când este necesar să mergem mai departe”.
Cu toate acestea, întrebările – unde să mergem și de ce – rămân. La fel ca și ceea ce vom obține în final.
Ca urmare a reformei, guvernul își va asuma responsabilitatea pentru perioada de tranziție, când primăriile vor trebui să „fuzioneze” în realitate, nu pe hârtie.
Iar această perioadă va dura un an. La urma urmei, în toamna anului 2027, vor avea loc următoarele alegeri locale.
Va putea centrul să suporte o sarcină atât de importantă în contextul altor probleme (deficit bugetar ridicat, creșterea prețurilor la energie și inflație progresivă)?
Sau ar trebui să începem cu descentralizarea financiară, astfel încât, în cele din urmă, puzzle-ul Moldovei să poată fi asamblat într-o țară funcțională, ceea ce își dorește toată lumea, cel puțin în conformitate cu declarația atât a autorităților, cât și a opoziției?
Să asamblăm mai întâi un nou puzzle economic, pentru a obține o funcționalitate funcțională pe teren, cu redistribuirea responsabilității corespunzătoare către autoritățile locale.
Întrebările vor rămâne deschise până în toamna acestui an. După aceea, va veni perioada post-reformă, care va aduce și mai multă incertitudine.
