Unul dintre autori, deputatul independent Marc Tcaciuc, reprezentant al partidului „Congresul Civil”, a declarat, în cadrul prezentării documentului la audierile parlamentare, că obiectivul principal este „recuperarea încrederii cetățenilor în alegeri”.
Șase modificări cheie.
Proiectul prevede șase amendamente cheie.
În primul rând, opoziția insistă asupra „reformei instituționale a Comisiei Electorale Centrale”. Aceasta înseamnă că, conform amendamentelor propuse la legislație, majoritatea în CEC va aparține opoziției: cinci din cei nouă membri ai Comisiei (inclusiv președintele). Iar majoritatea parlamentară va avea doar un singur membru (spre deosebire de norma actuală, care prevede o numire proporțională în funcție de repartizarea locurilor în parlament).
Parlamentul nu va avea dreptul să respingă candidaturile propuse, dacă aceștia îndeplinesc cerințele prevăzute de lege. Totodată, se introduc mandate individuale de șase ani pentru fiecare membru, ceea ce ar trebui să asigure o rotație treptată („ordinea șahului”) și să „protejeze organismul de conjunctura politică în cazul schimbării majorității parlamentare”.
În al doilea rând, se propune „democratizarea procedurilor de vot în străinătate”. „Se introduce un sistem permanent de înregistrare prealabilă a cetățenilor, cu un ciclu de actualizare a datelor de patru ani, bazat pe modelul francez. Se stabilește o legătură directă între datele de înregistrare și numărul de secții de vot deschise, ceea ce exclude arbitrarul administrativ. Pentru a asigura o transparență fără precedent, CEC are obligația de a transmite în direct online procesul de votare și de numărare a voturilor de la fiecare secție de votare din străinătate”, se menționează în proiectul de lege.
În al treilea rând, proiectul exclude aplicarea sancțiunilor pe cale extrajudiciară: anularea înregistrării unui candidat, sancțiunile împotriva mass-media sau retragerea acreditării observatorilor sunt permise exclusiv pe baza unei hotărâri judecătorești.
De asemenea, doar printr-o hotărâre judecătorească va fi stabilit „blocul camuflat”, decizia privind existența acestuia fiind luată în prezent de CEC. În același timp, Serviciul de Informații și Securitate este exclus complet din procesul de verificare a candidaților, funcțiile sale limitându-se la apărarea securității de stat — informații și contrainformații — fără a se atinge de filtrele electorale.
În al patrulea rând, se extinde controlul civil asupra alegerilor: se restabilește dreptul partidelor politice de a-și acredita propriii observatori, inclusiv pentru partidele admise la alegeri, dar care nu participă la acestea. Reprezentanții concurenților și observatorii primesc dreptul nu numai de a realiza fotografii și înregistrări video, ci și de a transmite în direct de la secțiile de votare, ceea ce concretizează norma.
În al cincilea rând, asigurarea egalității de șanse și protejarea drepturilor tuturor participanților la proces. Proiectul elimină barierele tehnice și birocratice care împiedică participarea pe picior de egalitate a cetățenilor.
Pentru a proteja dreptul de a susține forțele politice, se introduce o procedură simplificată de raportare a donațiilor mici, în limita unui salariu mediu. Această măsură protejează confidențialitatea vieții private și asigură o participare mai mare a cetățenilor la viața politică a țării.
În scopul asigurării accesibilității procedurilor, se instituie un mecanism automat de furnizare a buletinelor de vot în diferite limbi pe baza datelor din recensământ, ceea ce garantează exercitarea dreptului de vot fără a fi necesare cereri administrative.
În campania electorală, sondajele de opinie publică trec la principiul informativ, eliminând amenințarea cenzurii din partea CEC.
În al șaselea rând, consolidarea legitimității și stabilității procesului. Proiectul abrogă votul pe două zile ca factor care sporește riscul de falsificări și de lipsă de control. În plus, se introduce interdicția privind orice „proiecte-pilot” și experimente discriminatorii (de exemplu, votul prin corespondență selectiv) care nu sunt prevăzute de lege.
PAS a ignorat, CEC a criticat
La audieri au lipsit reprezentanții partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), fapt pe care vicepreședintele Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, l-a asociat cu „teama” de a-și apăra poziția.
Cu toate acestea, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, s-a pronunțat cu privire la proiectul opoziției. Mai mult, comisia a elaborat un aviz consultativ privind proiectul, în care a criticat o parte din propunerile opoziției.
În special, acest lucru se referă atât la ideea de a permite fotografierea și filmarea, cât și la difuzarea în direct de la secțiile de votare. Potrivit lui Postică, acest lucru contravine standardelor internaționale, întrucât încalcă unul dintre principiile fundamentale ale alegerilor – secretul votului.
În opinia lui Postică, faptul că partidele nu au posibilitatea de a avea proprii observatori la alegeri nu le lezează în niciun fel drepturile, întrucât acestea au dreptul să aibă proprii reprezentanți la secțiile de votare. Reprezentanții partidelor participante la alegeri monitorizează, de fapt, procesul de votare.
El a recunoscut că, în conformitate cu actualul Cod electoral, intrat în vigoare în 2022, Comisia are într-adevăr dreptul de a aplica anumite sancțiuni, însă „toate acestea pot fi contestate în instanță”.
Problemele legate de abuzul de putere și monopolul politic
Opoziția afirmă că proiectul are scopul de a restabili echilibrul între putere și opoziție.
„Astăzi vorbim despre instaurarea (de către putere) a unui monopol politic (în Moldova), care nu are niciun temei juridic. Cu un monopol nu se poate asigura dezvoltarea. Prin proiectul de lege propus, ne propunem să restabilim, chiar dacă doar puțin, echilibrul dintre putere și opoziție”, a declarat președintele „Democrației Acasă”, Vasile Costiu.
Deputatul din partea „Partidului Nostru”, Alexandru Berlinschii, a subliniat, de asemenea, că „problema principală nu se află în legislație”.
„Problema ține de instituțiile statului și de modul în care se aplică legea. Din păcate, cel puțin în cursul ultimelor două campanii electorale, am fost martorii unor standarde duble din partea organelor statului”, a remarcat el.
Președinta PCRM, Diana Caraman, a subliniat că, pentru a schimba situația și a restabili încrederea cetățenilor în procesul electoral, este necesar, printre altele, să se schimbe și percepția acestora asupra CEC – Comisia „trebuie să devină o instituție cu adevărat independentă, nu un instrument politic”.
În încheierea discuției, Marc Tcaciuc a atras atenția asupra faptului că proiectul propus este, în primul rând, un proiect „de căutare a echilibrului”.
„Echilibrul este întotdeauna un sistem. Partidul de la putere își asumă responsabilitatea pentru puterea executivă, iar opoziția gestionează banii publici și răspunde de alegeri. Acesta ar fi echilibrul. Pentru a înțelege cum funcționează un sistem democratic, trebuie să privim lucrurile dintr-o perspectivă puțin mai largă. Este necesară continuitatea. Nu invidiez viitoarea opoziție parlamentară, dacă va fi judecată după legile actualei puteri. Și înțeleg că actuala opoziție se confruntă cu o imensă tentație de a nu schimba nimic, și nu doar în sistemul electoral. A obține o putere precum cea care există astăzi reprezintă o tentație uriașă. Iar în ceea ce privește actuala putere, nu putem decât să regretăm că aceasta ratează ocazia de astăzi de a-și schimba soarta viitoare…”, a declarat deputatul.
