
După cum a informat LOGOS PRESS, guvernul intenționează să majoreze deficitul bugetului de stat pentru anul 2026 cu 2,17 miliarde de lei — până la 23,07 miliarde de lei (aproximativ 5,95% din PIB) — din cauza creșterii cheltuielilor. Conform estimărilor economiștilor, deficitul total din ultimii ani sporește semnificativ povara asupra datoriei publice, care în prima jumătate a anului 2026 a depășit 150 de miliarde de lei.
Creșterea cheltuielilor și a deficitului bugetului de stat al Moldovei în 2026 este determinată de o combinație de factori: scumpirea serviciului datoriei, creșterea obligațiilor sociale și reducerea ajutorului extern nerambursabil.
Conform ultimelor ajustări ale Ministerului Finanțelor, cheltuielile au crescut brusc cu 2,77 miliarde de lei. Principalele posturi de cheltuieli și factorii care au influențat această dinamică se distribuie după cum urmează.
Serviciul datoriei publice (+342,8 milioane de lei):
Cheltuielile totale la această rubrică au ajuns la 6,51 miliarde de lei. Principalul factor a fost scumpirea datoriei interne, deoarece guvernul este nevoit să contracteze împrumuturi pe termen scurt pe piața internă la dobânzi mai mari, precum și din cauza creșterii ratelor de referință pe piețele mondiale.
Creșterea obligațiilor sociale și a salariilor:
Bugetul prevede majorarea salariului minim în sectorul public la 6.300 de lei, precum și creșterea ratei de bază pentru calcularea salariilor angajaților din sectorul public (de la 2.200 la 2.400 de lei), ceea ce a dus la creșterea costului total al plăților.
Cheltuieli de infrastructură:
A avut loc o creștere punctuală a finanțării unor proiecte specifice din domeniul infrastructurii rutiere, agriculturii, alimentării cu apă și canalizării.
Pentru a menține echilibrul, guvernul a fost nevoit să reducă cheltuielile din alte domenii cu 959,8 milioane de lei (în principal proiecte cu finanțare externă). Astfel, de exemplu, a fost încetinită finanțarea modernizării căilor ferate și au fost reduse cheltuielile pentru construirea unui nou penitenciar în Chișinău. De asemenea, au fost reduse cheltuielile pentru dezvoltarea silviculturii și achiziționarea de utilaje agricole noi.
Subvențiile nu mai sunt ce au fost…
Însă principalul catalizator al crizei a fost deficitul de granturi care intră în țară. În urma ultimelor ajustări ale bugetului de stat al Moldovei pentru anul 2026, volumul planificat al încasărilor din granturi externe a fost redus cu 837 de milioane de lei.
Banca Mondială a exclus tranșa planificată anterior, iar ritmul de implementare a altor programe externe a încetinit. În consecință, statul este nevoit să-și ajusteze bugetul și să acopere deficitul de lichidități prin împrumuturi interne costisitoare.
În structura veniturilor bugetare, ponderea granturilor era oricum relativ mică (aproximativ 3% din structura finanțării externe totale).
La aprobarea „Bugetului de investiții” pentru 2026, guvernul a prevăzut subvenții externe la nivelul de 2,25 miliarde de lei. În final, bugetul a rămas cu un nivel istoric scăzut al ajutorului nerambursabil — doar 1,41 miliarde de lei. Pentru comparație, în 2025 țara a primit 4,7 miliarde de lei sub formă de granturi.
























