Cu toate acestea, mulți consumatori percep creșterea prețurilor ca fiind mult mai mare decât arată statisticile oficiale. Economiștii explică acest decalaj prin structura cheltuielilor de consum, creșterea rapidă a prețurilor la alimente și utilități și efectul așa-numitei „inflații ascunse”.
Produsele alimentare devin mai scumpe decât inflația generală
În Moldova, indicele prețurilor de consum (IPC) este împărțit în trei grupe principale, explică Trading Economics:
– Produsele nealimentare, care reprezintă 36% din greutatea totală;
– produse alimentare (38 la sută);
– servicii, care reprezintă restul de 26 %.
Dar chiar și în cadrul acestor grupuri există o anumită împărțire a „ponderii” bunurilor și serviciilor individuale. În special, carnea reprezintă 8%, laptele și produsele lactate 5%, legumele 4%, fructele 3% și pâinea 2%.
Mulți economiști văd, de asemenea, o anumită „nedreptate” în contabilizarea inflației. Și ei se referă la faptul că cele mai sărace segmente ale populației nu își pot permite carne în fiecare zi (sau chiar în fiecare săptămână), dar cumpără pâine și lapte în fiecare zi.
Articolele nealimentare constau în principal în combustibil (6%), îmbrăcăminte (4%), consumabile medicale (3%) și încălțăminte (2%). În același timp, serviciile includ locuințe (9%), utilități (7%) și transport (3%).
Pe baza acestei gradații, inflația „ascunsă”, care este resimțită de cetățeni, dar nu este vizibilă pentru statisticile oficiale, devine puțin mai ușor de înțeles.
Potrivit Biroului Național de Statistică, cea mai vizibilă creștere a prețurilor în Moldova în ultimele luni a fost la produsele alimentare, categoria care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor majorității gospodăriilor.
Potrivit statisticilor:
– Ouăle s-au scumpit cu peste 40 la sută în martie 2026;
– fructele – cu 16-21%;
– legume – cu mai mult de 12%;
– pâine – cu aproximativ 5,7-10%;
– produse lactate – cu 4-5%.
Cu alte cuvinte, inflația oficială este calculată ca un indice mediu pentru un coș larg de bunuri și servicii, care include, de asemenea, categorii cu creșteri de prețuri mai moderate sau reduceri temporare de prețuri. Acesta este motivul pentru care „inflația resimțită” de consumatori este adesea mai mare decât cifra oficială.
Cum apare efectul „inflației ascunse”
Economiștii observă că, pentru familiile cu venituri mici și medii, ponderea cheltuielilor pentru alimente și utilități este semnificativ mai mare decât media coșului statistic. Prin urmare, creșterea prețurilor la bunurile de bază este percepută în mod deosebit de acut.
De asemenea, analiștii observă că percepția inflației este mai puternic influențată de bunurile achiziționate în mod regulat – alimente, transport, utilități – decât de achizițiile rare de aparate electrocasnice sau electronice, ale căror prețuri pot crește mai lent.
Un factor suplimentar rămâne creșterea costului serviciilor și utilităților. Acestea sunt articole de cheltuieli permanente și obligatorii, dar în structura contabilității inflației au o pondere specifică mai mică decât, de exemplu, produsele nealimentare, ale căror cheltuieli pot să nu fie permanente și obligatorii (26% față de 36%).
Prin urmare, chiar dacă indicele general al inflației încetinește, creșterea costurilor cu energia și serviciile continuă să pună presiune pe bugetele familiale și pe costurile întreprinderilor.
De ce statisticile și sentimentele sunt divergente
Economiștii subliniază că indicele oficial al inflației nu este „greșit”. Acesta reflectă modelul de consum mediu din întreaga economie, subliniază Trading Economics.
Cu toate acestea, modelele de cheltuieli ale anumitor familii pot diferi semnificativ de modelul statistic.
În plus, percepția inflației este consolidată:
– dependența ridicată a Moldovei de importuri;
– volatilitatea prețurilor pentru resursele energetice;
– creșterea logisticii și a costurilor de transport;
– fluctuațiile sezoniere ale prețurilor la fructe și legume;
– creșterea lentă a veniturilor reale ale populației.
În acest context, chiar și inflația oficială moderată poate fi percepută de populație ca fiind semnificativ mai mare, în special în segmentul cheltuielilor de zi cu zi.
„Sentimentele” nu pot fi ignorate
Cu toate acestea, diferența dintre inflația statistică și cea „resimțită” devine nu numai o problemă socială, ci și o problemă economică. Prin urmare, acest fenomen nu poate fi ignorat sub pretextul necesității de a utiliza numai datele din statisticile oficiale.
În primul rând, percepția inflației afectează în mod direct încrederea publică în politica economică, chiar dacă indicatorii macroeconomici formali arată o stabilizare.
Pentru întreprinderi, aceasta poate avea, de asemenea, consecințe directe: Inflația „simțită”, mai mare decât rata oficială a inflației, conduce la o schimbare a comportamentului consumatorilor. Aceștia încep să economisească mai mult, să cumpere bunuri mai ieftine, să reducă cheltuielile inutile și să reacționeze dureros la modificările în creștere ale prețurilor.
În acest context, mulți economiști consideră că inflația „ascunsă” este un factor economic la fel de important ca statisticile oficiale.
