Guvernul condus de Vasile Tofan a reușit să deblocheze politica fiscală pentru 2027, să atragă noi fonduri europene și să înceapă reforma aparatului de stat, însă relansarea economiei rămâne deocamdată la nivel de obiectiv, iar inflația, deficitul bugetar și vulnerabilitățile sistemelor publice continuă să pună presiune.
Banca centrală a recurs la o înăsprire bruscă a politicii monetare. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a majorat rata de referință cu 2 puncte procentuale în cadrul ședinței sale din 5 noiembrie. Creșterea ratelor dobânzilor a afectat și alte operațiuni. Decizia este determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste și de creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.
În raportul publicat de Comisia Europeană (CE) privind progresele Republicii Moldova, sistemul financiar național a primit, în ansamblu, o evaluare pozitivă pentru alinierea la standardele europene. Cu toate acestea, Bruxelles a semnalat o serie de vulnerabilități în politica bugetară. Experții CE au avertizat că modificările fiscale planificate de autoritățile moldovene ar putea să nu genereze veniturile preconizate pentru acoperirea cheltuielilor în creștere legate de investițiile publice și salariile din sectorul public.
Banca Națională a Moldovei (BNM) a aplicat o amendă în valoare de peste 9,3 milioane de lei unei organizații de credit nebancare. Aceasta este cea mai mare sancțiune financiară din registrul public al BNM pentru organizațiile de credit nebancare în perioada 2024–2026.
Blocul Național Sindical din România (BNS) propune majorarea salariului minim la 4.652 RON (aproximativ 871 €) pe lună, începând cu 1 ianuarie 2027. Aceasta reprezintă o creștere de 61 € față de nivelul actual. Conform datelor sindicatelor, aproximativ 1,4 milioane de salariați, adică 27% din totalul angajaților din țară, primesc salariul minim sau cu 14 € mai mult.
Poziția de negociere a Moldovei privind capitolul politicii economice și monetare nu prevede o etapă de tranziție pe calea aderării la Uniunea Europeană. Astăzi, la Ministerul Finanțelor au avut loc consultări publice pe această temă, cu participarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a altor părți interesate. Până la sfârșitul anului 2027, țara va fi pe deplin pregătită din punct de vedere juridic pentru unificarea sistemelor financiare, conform promisiunilor ministerului.
Creșterea dobânzilor pe piețele internaționale și deficitul bugetar pun Republica Moldova într-o situație riscantă, avertizează ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui. Potrivit oficialului, statul nu poate crea resurse financiare din nimic, iar băncile nu pot acorda credite fără să dispună de resursele necesare, provenite în principal din depozite.
Subvențiile energetice, legate de înghețarea tarifelor în timpul războiului și de măsurile de sprijinire a consumatorilor, au atins 3,7% din PIB-ul Ucrainei în perioada 2024-2026. În acest context, Fondul Monetar Internațional propune Kievului să reducă cheltuielile fiscale destinate acestor scopuri.
Până la sfârșitul anului 2026, politicienii europeni vor trebui să rezolve încă o sarcină complexă – să numească un nou președinte al Băncii Centrale Europene (BCE). Alegerea nu este ușoară, având în vedere caracterul „pachet” al numirilor, care vizează și cele două posturi vacante din Consiliul de administrație al BCE. Însă mult mai important este factorul politicii monetare pe care o va conduce noul șef al băncii centrale, ținând cont de așteptările și temerile diferite ale unor țări-cheie.
Economia zonei euro a crescut în trimestrul al III-lea al anului 2026 cu 0,4% față de trimestrul anterior, depășind previziunile analiștilor, care se așteptau la o creștere a PIB-ului de 0,2%.
