Stiri despre Macroeconomie

Venezuela trece prin cea mai amplă restructurare din istoria sa, pregătindu-se să recunoască oficial o datorie publică de aproximativ 240 de miliarde de dolari. Acest pas a devenit posibil după schimbarea puterii și demiterea președintelui Nicolás Maduro, ceea ce a deschis calea către ridicarea sancțiunilor internaționale și începerea negocierilor cu creditorii. Banca de investiții Centerview Partners a fost implicată în elaborarea unui plan de revenire la un nivel sustenabil al datoriei publice.

Germania intenționează să majoreze în continuare vârsta de pensionare pentru a echilibra sistemul, având în vedere îmbătrânirea populației. Până la sfârșitul secolului, vârsta de pensionare ar putea crește până la 70 de ani. Aceste planuri se află în prezent în stadiul de dezbatere activă. Guvernul intenționează să aprobe proiectul de lege, dar acesta trebuie să parcurgă toate etapele de aprobare în parlament, ceea ce stârnește critici dure din partea sindicatelor.

În luna mai, piața valutară din Moldova a înregistrat o scădere a volumelor, care s-a tradus printr-o reducere cu 16% a cererii nete din partea companiilor. În același timp, cererea netă a agenților economici (persoane juridice) a fost acoperită în proporție de 91,1% de oferta persoanelor fizice. Datele privind situația pieței valutare sunt publicate de Banca Națională, care precizează că, în luna de referință, nu a intervenit în funcționarea acesteia.

În ciuda încetinirii semnificative a ritmului de creștere economică în primul trimestru al anului (+0,4%), banca centrală a identificat totuși o serie de factori proinflaționiști, punând în prim-plan lupta împotriva inflației.

Schimbarea frecventă a prim-miniștrilor devine din ce în ce mai evident unul dintre principalele semne ale dificultăților sistemice cu care se confruntă Marea Britanie. Demisia lui Keir Starmer, la mai puțin de doi ani după victoria convingătoare în alegerile parlamentare, a constituit o nouă confirmare a crizei de încredere tot mai acute față de conducerea politică a țării.

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, soldul datoriei publice externe a Moldovei la sfârșitul lunii aprilie 2026 a crescut cu 151,7 milioane de dolari (+3,2%) față de începutul anului, ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari. În același timp, 93% din împrumuturile contractate sunt credite de la Comisia Europeană, datoria față de aceasta crescând de 9 ori în ultimii cinci ani.

Luni, Parlamentul român a respins candidatura prim-ministrului Adrian Veștea, ceea ce a prelungit instabilitatea politică care durează de mai multe luni în țară și a sporit probabilitatea organizării unor alegeri anticipate, în cazul în care nici al doilea candidat propus de guvern nu va primi sprijinul parlamentarilor.

Modificările propuse în cadrul politicii fiscale pentru 2027 suscită tot mai multe întrebări și comentarii. Și fostul prim-ministru al Moldovei (1998-1999), Ion Sturza, și-a exprimat poziția pe rețelele sociale. Iată principalele sale idei.

Prim-ministrul Regatului Unit, Kir Starmer, a anunțat, într-o declarație specială făcută în fața intrării în reședința sa, demisia sa și retragerea din funcția de lider al Partidului Laburist.

Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) a elaborat un raport analitic „Cauzele presiunii fiscale în 2027 și consecințele acesteia asupra populației și economiei”, în care analizează motivele care au condus la adoptarea noii politici fiscale pentru anul 2027, precum și consecințele pe care aceasta le-ar putea avea asupra economiei Republicii Moldova, mediul de afaceri și populația țării.

Federația Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice (SINDASP), reprezentând peste șaisprezece mii membri de sindicat,  își exprimă îngrijorarea și dezacordul față de recentele proiecte de legi ce vizează reforma politicii fiscale, vamale și a salarizării. Pe lângă micșorarea coeficienților de salarizare, reducerea unor sporuri salariale, prin proiectul legii respective, Guvernul blochează negocierea colectivă și limitează drepturile salariale.

Cheltuielile cu locuința rămân cea mai importantă categorie din bugetul gospodăriilor europene, însă costul chiriei variază de câteva ori — de la capitalele relativ accesibile din Balcani până la prețurile record din Elveția și Marea Britanie.

Majoritatea celor aproximativ 170 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de creșteri salariale cuprinse între 10 și 30 de procente, începând cu 1 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, cele mai multe creșteri vor fi direcționate către salariații din învățământ, sănătate, asistență socială, apărare națională și ordine publică.

Deficitul bugetului de stat al Germaniei va crește în 2027 până la 5% din PIB. Acestea sunt datele furnizate de Institutul de Cercetări Economice Ifo.

Spania va direcționa turiștii către regiunile mai puțin vizitate, pentru a reduce presiunea asupra stațiunilor populare. În sezonul 2026, țara se așteaptă la o creștere a fluxului turistic până la 100 de milioane de persoane.

În aceste zile (18–21 iunie 2026), la Varna (Bulgaria) s-au reunit miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale ale țărilor membre ale subgrupului belgiano-olandez al FMI și al Băncii Mondiale. Obiectivul principal al reuniunii este transformarea incertitudinii în oportunități pe termen lung pentru economiile regionale. În cadrul forumului, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a purtat o serie de discuții bilaterale cu șefii instituțiilor financiare și cu conducerea de vârf a FMI.

Autoritățile din Veneția intenționează să majoreze taxa de intrare pentru turiști la 50 de euro în perioadele de vârf, ceea ce a stârnit deja o reacție politică și publică vehementă.

Elveția și-a pierdut statutul de cea mai competitivă economie din lume, coborând pe locul al treilea în clasamentul IMD World Competitiveness Ranking 2026. Singapore a devenit lider, iar Hong Kong a ocupat locul al doilea. Acest lucru reiese din rezultatele studiului anual realizat de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD).

Ex-premierul și deputatul Ion Chicu a comentat proiectul de modificare a sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, calificându-l drept o simplă ajustare a legislației actuale, nu o reformă revoluționară, așa cum ar fi promis anterior autoritățile.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței sale din 18 iunie 2026, a majorat în unanimitate rata de referință de la 6,5% la 7% pe an. Normele privind rezervele obligatorii, constituite din fondurile atrase în lei moldovenești și în valută convertibilă, au fost menținute la nivelul actual – 18% și, respectiv, 26% din baza de calcul.