În primul trimestru al anului 2026, salariul mediu lunar în Moldova a scăzut cu 2,3% față de ultimul trimestru al anului 2025, deși în termeni anuali a continuat să crească. Scăderea se datorează efectului de bază ridicat: primele și bonusurile anuale sunt plătite în mod tradițional la sfârșitul anului, astfel încât există o scădere sezonieră la începutul anului următor.

Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat date actualizate privind măsurarea sărăciei conform unei noi metodologii, conform căreia cifrele de anul trecut arată mult mai bine decât cele prezentate anterior. Potrivit BNS, atât sărăcia monetară, cât și cea nemonetară sunt în scădere, dar nu pierd teren în Moldova.

Indicatorul a depășit semnificativ ținta BCE de 2%. Principalul motiv a fost inflația prețurilor la energie, care a crescut cu 10,9% de la an la an. Datele preliminare pregătesc terenul pentru o creștere a ratei dobânzii BCE la reuniunea de săptămâna viitoare. Înainte de conflictul din Iran, inflația în zona euro era sub 2%.

SUA discută posibilitatea extinderii infrastructurii nucleare a NATO în Europa. Financial Times raportează, citând surse, că Washingtonul ia în considerare desfășurarea de avioane cu dublă capacitate în țări suplimentare ale alianței.

Averile combinate ale celor mai bogați oameni de afaceri ruși au crescut cu 21,85 miliarde de dolari de la începutul anului 2026,

Până în 2050, în fiecare an vor muri mai mulți oameni din cauza superbacteriilor decât din cauza cancerului. Potrivit experților farmaceutici japonezi, rezistența la antibiotice reprezintă o „amenințare gravă” la adresa sănătății și economiei noastre.

Moldova are nevoie de o reformă fiscală cuprinzătoare menită să lărgească baza de impozitare, păstrând în același timp posibilitățile de creștere a cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește salariile și investițiile. Baza fiscală ar trebui lărgită prin eliminarea numeroaselor scutiri fiscale, în special a celor care decurg din cota diferențiată de TVA, și prin combaterea economiei informale.

Economia Turciei a încetinit în primul trimestru. Banca centrală a înăsprit politica monetară pentru a atenua riscurile asociate conflictului cu Iranul. Șocul a provocat volatilitate pe piața energiei și a complicat eforturile băncii centrale turce de a reduce inflația. Turcia importă o cantitate semnificativă de petrol și gaze naturale, ceea ce face ca economia sa să fie deosebit de sensibilă la variațiile prețurilor globale la energie.

Există o diferență majoră între necesitatea de a atrage angajați străini și temerile privind un „val de migranți”. Declarația a fost făcută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Fondul Monetar Internațional a modelat pentru prima dată impactul inteligenței artificiale asupra economiei globale până în 2030. Potrivit studiului, chiar dacă creșterea economică se accelerează, utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea duce la o scădere a ponderii veniturilor obținute de populație și la creșterea inegalității proprietății.

Republica Moldova reduce vârsta minimă de acces la serviciile și măsurile de ocupare a forței de muncă de la 16 la 15 ani.

Salariile vor putea fi negociate direct la nivel de unitate, teritorial și de ramură, trecându-se astfel de la un sistem de stabilire centralizat la unul bazat pe autonomia partenerilor sociali.

Inflația alimentară în Europa a încetinit brusc, însă pentru consumatori acest lucru nu a contat prea mult: prețurile rămân cu mult peste nivelurile anterioare pandemiei. Motivul este simplu – inflația încetinește, dar creșterile de prețuri nu se retrag.

Piața muncii din sectorul IT trece printr-o transformare profundă, determinată de avansul inteligenței artificiale, însă această schimbare nu reprezintă o amenințare pentru specialiștii bine pregătiți, ci o etapă de maturizare necesară.

Inteligența artificială schimbă modul în care comunicăm, accesăm informații și lucrăm, modul în care sunt distribuite veniturile și statutul și chiar modul în care purtăm războaie.

Sărăcia și inegalitatea continuă să afecteze grav populația Republicii Moldova, în special locuitorii din mediul rural, familiile numeroase, persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilități. Declarația a fost făcută de deputata Partidului MAN, Angela Cutasevici, care citează datele Biroului Național de Statistică (BNS).

Fluxul de investiții străine directe (ISD) în Moldova în 2025 a totalizat 409 milioane de euro.

O deschidere parțială a Strâmtorii Ormuz ar putea fi iminentă. Dar a devenit oare mai probabilă o soluție pe termen lung la conflictul din regiune?

Actualul cancelar german Friedrich Merz este în funcție de puțin mai mult de un an. Cu toate acestea, în cadrul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), aflată la putere, se vorbește deja tot mai mult despre o posibilă înlocuire a sa.

Dezbaterea cu privire la oportunitatea de a urma metodologia ortodoxă a băncilor centrale pentru a limita presiunile inflaționiste, având în vedere „vremurile grele” din lume, se încinge cu o vigoare reînnoită. Experții se întreabă dacă ar trebui să se acorde atât de multă importanță rolului banilor și când ar trebui să se facă acest lucru. Și ce este mai important aici – canoanele sau bunul simț.
