Particularitatea acestui studiu constă în abordarea sa cauzală. Raportul urmărește procesele economice și fiscale care au făcut practic inevitabilă adoptarea măsurilor fiscale propuse de guvern. Analiza pornește de la premisa că politica fiscală din 2027 este o consecință a dezechilibrelor structurale acumulate în perioada 2021–2026.
Nota analitică a PLDM identifică ca principale cauze ale slăbirii bazei de impozitare stagnarea economică prelungită, inflația ridicată, consecințele crizei energetice, creșterea accelerată a cheltuielilor publice, creșterea datoriei publice, reducerea numărului de întreprinderi active, dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii, precum și mutarea unei părți a activității antreprenoriale în afara țării. Aceste procese au diminuat capacitatea economiei de a genera venituri fiscale suficiente pentru finanțarea cheltuielilor publice.
Pe baza datelor analizate, studiul ajunge la concluzia că noua concepție fiscală vizează în primul rând consolidarea bugetară prin extinderea impozitării indirecte, în special prin TVA și accize. Din punct de vedere tehnic, aceste măsuri pot contribui la reducerea deficitului bugetar pe termen scurt. Cu toate acestea, din punct de vedere economic și social, ele transferă o parte semnificativă a costurilor ajustării fiscale asupra consumatorilor, a gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere social și a întreprinderilor mici.
Analiza prevede că cele mai probabile consecințe ale reformei vor fi creșterea costului vieții, reducerea consumului intern, presiuni inflaționiste suplimentare, scăderea competitivității anumitor sectoare ale economiei și accentuarea dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri. Consecințele vor afecta cel mai puternic pensionarii, familiile cu venituri mici, producătorii agricoli și micii antreprenori.
Concluzia fundamentală a raportului este că austeritatea fiscală din 2027 reprezintă o dovadă a eșecului politicii guvernului PAS și poate fi considerată o recunoaștere indirectă a incapacității de a asigura creșterea economică, atragerea investițiilor și dezvoltarea sectorului productiv. Studiul argumentează că reducerea deficitului bugetar prin intensificarea impozitării indirecte nu poate înlocui politica de dezvoltare economică și nu este capabilă, prin ea însăși, să refacă baza fiscală a statului.
Din acest motiv, analiza recomandă extinderea dezbaterii publice dincolo de discuțiile înguste privind impozitele și taxele și concentrarea atenției asupra cauzelor profunde ale slăbirii economiei naționale.
