Publicațiile anterioare din această serie:
Republica Moldova: de la criză la o nouă identitate națională. Introducere
Republica Moldova: de la criză la o nouă identitate națională. Viziunea asupra viitorului
După formularea viziunii asupra viitorului, înțelegerea omului viitorului și definirea codului cultural al țării, orientat spre o dezvoltare în concordanță cu epoca, urmează următoarea etapă importantă – construirea unei arhitecturi actuale a modului în care trăim, a ceea ce creăm și a ceea ce ne face mândri astăzi și mâine.
Arhitectura viitorului
Așadar, avem viziunea viitorului Republicii Moldova, înțelegerea omului viitorului și codul cultural al țării, care exprimă valorificarea potențialului, aspirația și creația; avem cunoașterea noii paradigme mondiale, care a înlocuit-o pe cea din trecut; avem înțelegerea timpului și a aspectelor actuale… Rămâne să alegem punctul de plecare pentru reconstrucția țării în conformitate cu realitățile viitorului. Acesta trebuie să fie economia.
Observând manifestările noii paradigme la nivel mondial, analizând istoria Moldovei, ținând seama de interesele noastre suverane și reflectând asupra sectoarelor care ar putea deveni motoarele dezvoltării noastre, se pot identifica patru sectoare. Și acestea nu trebuie să mai fie monodisciplinare, așa cum erau înainte, ci intersectoriale, pentru a asigura coerența economică, alinierea la tendințele emergente și dezvoltarea durabilă a statului în secolul XXI.
Astfel a luat naștere matricea de dezvoltare a statului nostru :
– IT (știință, educație, tehnologii, energie, ecologie)
– Industria (cu orientare inovatoare)
– Turismul (istorie, cultură, geografie, ecologie, infrastructură)
– Agricultura (tradițională, cu instrumente inovatoare)
Iar această matrice poate servi drept bază atât pentru înțelegerea conținutului și a activității sectoarelor enumerate, cât și pentru formarea de noi regiuni de dezvoltare ale Republicii Moldova în granițele sale recunoscute la nivel internațional, pentru reconfigurarea instituțiilor de administrație publică și pentru pregătirea omului viitorului.
Este important de menționat că matricea nu cuprinde doar patru sectoare ale economiei Republicii Moldova, ci patru sisteme interconectate de reproducere a potențialului său național:
– Ramura IT a matricei se dezvoltă ca un sistem cognitiv-tehnologic, care valorifică potențialul oamenilor și al tehnologiilor;
– Industria – ca sistem productiv-industrial, care creează industria de nouă generație;
– Turismul – ca sistem geocultural, orientat spre valorificarea spațiului moldovenesc;
– Agricultura – ca structură biosistemică, care gestionează bioresursele și sistemele alimentare ale viitorului.
Modelul „5 regiuni”
În prezent, în Republica Moldova, autoritățile pregătesc implementarea unei reforme administrativ-teritoriale, care presupune fuziunea localităților în aglomerări, pe principiul concentrării populației în noi unități teritoriale și al reducerii cheltuielilor cu personalul administrativ din structurile organizaționale care urmează să fie desființate.
Contextul reformei este dat de nivelul scăzut de trai din țară (Indicele costului vieții Numbeo), criza demografică (rata scăzută a natalității, scăderea naturală a populației, migrația persoanelor active și apte de muncă către alte țări – Banca Mondială), competitivitatea redusă a producției locale, având în vedere prețurile ridicate ale resurselor și logistica dificilă, tarifele ridicate la energie electrică și termică, structura dezechilibrată a sistemului energetic al țării în ansamblu și altele.
Ce soluție au găsit funcționarii moldoveni în lumina celor menționate mai sus? Una mecanico-matematică (consolidare) și una contabilă (reducere). O astfel de abordare este logică pentru o criză structurală, dar eronată pentru crize de fază și multiple, pe mai multe niveluri, în care ne aflăm de fapt astăzi.
Cum ar trebui să procedăm în cazul nostru? În opinia noastră (INBRASA), singura variantă viabilă pentru Moldova secolului XXI este modelul cu 5 regiuni de dezvoltare de tip cluster.
Numărul total de regiuni conferă țării stabilitate și o coordonare adecvată, iar granițele (în total, în Moldova există 32 de raioane, ATO Gagauzia, precum și regiunea nerecunoscută din Transnistria). Aceste regiuni pot fi concentrate în jurul următoarelor unități administrative:
CENTRU – municipiul Chișinău, Ialoveni, Strășeni.
NORD – municipiul Bălți, Edineț, Soroca, Florești.
VEST – Ungheni, Nisporen, Călărași, Hîncești.
SUD – ATO Gagauzia (Comrat), Cahul, Cimișlia, Taraclia.
EST – Regiunea Transnistriei (Tiraspol), Căușeni, Orhei, Criuleni.
Nu am uitat că există mai multe centre raionale decât cele indicate aici. Ce raioane și centre vor fi incluse în regiunile de dezvoltare de tip cluster este o chestiune secundară. Semnificația unei astfel de împărțiri este esențială.
Chișinăul, extrem de concentrat, pe fundalul restului țării pustiu, trebuie „decongestionat”, mutând atenția de la capitală către regiuni. La Gagauzia trebuie adăugate câteva raioane, pentru a consolida implicarea autonomiei în economia întregii țări și a o scoate din starea de enclavă. În mod similar, trebuie „constituită” și regiunea de dezvoltare de tip cluster EST, unde pentru Transnistria apare nu doar posibilitatea implicării în economia malului drept, ci și un impuls real de reintegrare.
Baza dezvoltării fiecăreia dintre cele cinci regiuni o constituie matricea menționată de noi. Aceasta înseamnă că:
– tocmai sectoarele economice menționate în aceasta devin, în fiecare dintre regiuni, motoarele dezvoltării;
– pe baza acesteia se creează hub-uri, întreprinderi și ecosisteme orientate către atingerea obiectivului pe termen lung, exprimat în viziunea strategică a Republicii Moldova menționată mai sus;
– aceasta servește drept far pentru formarea și dezvoltarea personalului cu înaltă calificare.
Fiecare regiune are propriile priorități
În același timp, deși fundamentul dezvoltării este același pentru toate regiunile, fiecare regiune își alege în mod independent prioritățile de dezvoltare în cadrul matricei (motorul dezvoltării poate fi reprezentat fie de toate ramurile simultan, fie, alternativ, de una dintre ele).
Esential este să se respecte obiectivul strategic de a transforma Republica Moldova într-un brand național unic, a cărui esență constă în a fi un spațiu de dezvoltare avansată.
Merită menționat faptul că modelul „5 regiuni” reprezintă o distribuție orizontală (teritorială) a economiei pe regiuni de dezvoltare de tip cluster. Aceasta este transsectorială și multisectorială.
În același timp, avem nevoie și de o structură verticală (la nivel național) de tip cluster, a cărei esență constă în identificarea unui sector specific care să contribuie la „unificarea” țării într-un întreg durabil, pentru a ajuta regiunile de dezvoltare autonome să se consolideze și să se dezvolte.
Am ales sectorul energetic ca arteră transversală în toate domeniile economiei și vieții Republicii Moldova, atât în prezent, cât și în viitor. La baza acestuia se află sprijinul pe propria producție de bază a energiei electrice (fără a exclude tehnologiile nucleare) ca element obligatoriu al suveranității țării noastre.
Nota bene! Granițele regionale pe care le-am stabilit nu sunt un dogmă. Iar dotarea lor cu potențial economic de dezvoltare și de amenajare socială necesită o dezbatere amplă. La aceasta facem apel, aducând această temă în spațiul public.
Elena Radu,
directoarea Institutului de branding strategic „Alfa” (pe scurt: INBRASA).
