Prima publicație din serie: Introducere
În partea anterioară am făcut cunoștință cu componentele subiectivității statului contemporan. Vom vorbi despre ele mai în detaliu.
Imaginea viitorului
În primul rând, Republica Moldova trebuie să-și construiască o imagine de țară-brand, a cărei esență este aceea de a fi un spațiu de dezvoltare avangardistă.
Această idee are menirea de a dezvălui imaginea viitorului: oferă un răspuns la întrebarea „de ce există țara?” în sens civilizațional, stabilește direcția de dezvoltare a statului, unește elitele și societatea, transmite un mesaj clar lumii exterioare și se concretizează (prin detaliere) în instituții și politici.
Ideea holistică a creării unei țări-brand, formulată de Institutul nostru INBRASA, conține trei niveluri semantice care explică viziunea viitorului pentru diferite segmente de public. Și anume:
a) Nivelul civilizațional: Moldova – un spațiu al dezvoltării avangardiste. Imaginea viitorului țării este prezentată la scară largă, din perspectivă filosofică, nu ne limitează la un anumit sector concret sau la un șablon educațional și permite diferite modele de implementare.
b) Nivelul statal: Moldova – o țară cu un grad ridicat de adaptabilitate. În secolul XXI, nu sistemele cele mai mari sunt cele care câștigă, ci cele care se adaptează cel mai rapid. Acest slogan este logic pentru un stat mic, justifică reorganizarea, leagă inteligența artificială (algoritmi sintetici), educația, regiunile de dezvoltare și economia, explicând flexibilitatea țării.
c) Nivelul uman: Moldova dezvăluie potențialul uman. Teza reunește educația, tehnologiile, cultura, regiunile, sănătatea și antreprenoriatul. Avantajul acestei formulări constă în faptul că nu se referă la economie, ci la omul viitorului.
În ansamblu, toate cele trei niveluri semantice, adresate oamenilor și țărilor, transmit o imagine profundă, amplă, ușor de înțeles, creativă și stabilă din punct de vedere politic a Republicii Moldova din secolul XXI.
Omul viitorului
Ce fel de om corespunde acestei viziuni asupra viitorului Republicii Moldova și al epocii în ansamblu? Pornind de la observații îndelungate asupra schimbărilor din lume și înțelegând etapele noii paradigme, se poate ajunge la următoarea imagine:
– variabil: flexibil , mobil, care îmbină în sine calitățile „umanistului” și ale „tehnicianului”, capabil să se simtă în largul său nu doar în domeniul său restrâns de cunoștințe profesionale, ci și în domenii conexe și chiar în cele fără legătură;
– dotat cu gândire critică și inginerească, imaginație și spirit inventiv;
– acesta trebuie să dispună, în același timp, de anumite calități personale, care constituie calitățile de bază ale unui sociocrat – bunătate, ambiție, libertate, voință, responsabilitate.
Setul menționat este esențial, dar nu dogmatic – el poate fi completat cu cunoștințe, abilități și competențe suplimentare, care dezvoltă personalitatea individului în conformitate cu provocările vremii și cu viziunea declarată asupra viitorului statului.
Cu toate acestea, chiar și lista de bază ne oferă nu doar o persoană cultivată, ci și una modernă, capabilă să se adapteze la cerințele epocii și să fie competitivă. Exact ceea ce este necesar atât Moldovei, cât și lumii în general.
Codul cultural
Principala problemă a majorității încercărilor de a formula un cod cultural moldovenesc constă în faptul că acestea descriu caracterul național și tradițiile, și nu programul cultural al viitorului. Adică, își îndreaptă privirea spre trecut, prezentând elemente etnografice, și nu arată funcționalitatea și aspirația spre viitor. În realitățile de astăzi, doar etnografia nu este suficientă pentru dezvoltarea statului.
Codul cultural al unei țări care aspiră la suveranitate nu înseamnă nostalgie și folclor, ci un ansamblu de atitudini profunde care asigură reproducerea tipului dorit de om și a tipului dorit de stat.
Cercetările contemporane arată că dezvoltarea durabilă și inovatoare a statelor mici, printre care se numără și Republica Moldova, nu ține atât de mult de resurse – pe care noi aproape că nu le avem –, cât de o combinație de mai mulți factori culturali: gândirea pe termen lung, distanța redusă față de autorități, capacitatea ridicată de adaptare, toleranța față de diversitatea opiniilor, dezvoltarea capitalului uman și cultura inițiativei.
În plus, trebuie reținut faptul că codul cultural al unui stat trebuie să îndeplinească simultan cinci criterii:
– să decurgă din istoria țării;
– să fie funcțional în secolul XXI;
– să constituie fundamentul educației;
– să constituie fundamentul economiei;
– să fie capabil să reziste 50–100 de ani fără a deveni depășit.
Ce corespunde acestor parametri, viziunii declarate asupra viitorului Republicii Moldova, tendințelor globale ale secolului XXI și caracteristicilor culturale pe care studiile le asociază cu succesul statelor mici în era cunoașterii și a inteligenței artificiale?
Răspunsul este evident – formula (adică codul cultural) „Să dezvăluim potențialul. Să creăm viitorul”, care poate fi explicată astfel:statul, societatea și cultura există pentru ca fiecare om, fiecare regiune, fiecare idee și fiecare generație să-și poată dezvălui la maximum potențialul.
Elena Radu,
directoarea Institutului de branding strategic „Alfa” (INBRASA)
