Tamás Szujok. Foto: Denes Erdos / AP
Astăzi, 17 iulie, expiră termenul în care președintele Ungariei, Tamás Szujok, trebuie să semneze cel de-al 17-lea amendament la Constituție sau să-și exercite dreptul de veto. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, documentul va intra în vigoare automat.
Modificările au fost adoptate de Adunarea Națională pe 13 iulie, la inițiativa partidului de guvernământ „Tisa” al prim-ministrului Péter Magyar. 139 de deputați au votat în favoarea documentului, șase s-au opus, iar alți 54 de parlamentari nu au participat la vot.
Reforma face parte din campania anunțată de guvern, „Purificarea prin foc”, menită să elimine mecanismele de guvernare create în cei 16 ani de mandat ai lui Victor Orban.
Amendamentul „împotriva președintelui”
Potrivit RBC, una dintre cele mai controversate prevederi ale amendamentului a fost încetarea anticipată a mandatului actualului președinte, Tamás Szujok. Spre deosebire de Constituția actuală, care prevede doar procedura de destituire, noul document permite parlamentului să aleagă un nou șef al statului pentru un mandat de până la cinci ani — până la intrarea în vigoare a noii Constituții.
Șujok a refuzat să demisioneze de bunăvoie și a calificat modificările drept neconstituționale, subliniază publicația. În opinia sa, amendamentul nu vizează reformarea instituției președinției, ci este îndreptat împotriva unei persoane concrete. Președintele a solicitat un aviz juridic din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a Curții Constituționale a Ungariei, însă examinarea chestiunii în instanță a fost, de fapt, suspendată.
Modificările vizează și sistemul judiciar. Durata mandatului judecătorilor Curții Constituționale se reduce de la 12 la 9 ani, iar vârsta maximă de exercitare a funcției este stabilită la 70 de ani. Mandatul conducătorilor principalelor organe judiciare se reduce de la șase la nouă ani. În plus, se înființează Direcția Națională pentru Protecția și Recuperarea Activelor Statului, căreia i se va încredința identificarea utilizării ilegale a fondurilor bugetare și recuperarea acestora în favoarea statului.
O altă modificare importantă a fost limitarea duratei totale a mandatului deputaților din Adunarea Națională la trei legislaturi, adică 12 ani. Potrivit estimărilor publicației maghiare Telex, în cazul aplicării acestei norme încă de la următoarele alegeri, aproximativ 25–30 de reprezentanți ai blocului FIDESZ-KDNP al lui Viktor Orbán își vor pierde posibilitatea de a fi realeși. Chiar în cadrul partidului FIDESZ, reforma a fost calificată drept „sfârșitul democrației constituționale și începutul autocrației”.
Anterior, în iunie, parlamentul aprobase deja cel de-al 16-lea amendament la Constituție, limitând mandatul unei persoane în funcția de prim-ministru la două mandate de câte patru ani, luând în calcul perioada de după 1990. Această prevedere exclude din punct de vedere juridic posibilitatea revenirii lui Viktor Orbán la funcția de șef al guvernului.
Guvernul condus de Péter Magyar nu ascunde faptul că reforma constituțională este legată de îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene în domeniul statului de drept. Tocmai pretențiile Bruxelles-ului privind independența sistemului judiciar și mecanismele anticorupție au constituit unul dintre motivele înghețării a zeci de miliarde de euro din finanțarea europeană destinată Ungariei.
Primele miliarde au fost deja deblocate
Primele rezultate nu au întârziat să apară. Astfel, pe 10 iulie, Consiliul UE a aprobat deblocarea a până la 10 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (Recovery and Resilience Facility). Ungaria va putea primi 6,5 miliarde de euro sub formă de granturi și încă 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu condiții preferențiale.
În total, Uniunea Europeană înghețase anterior aproximativ 35 de miliarde de euro destinate Ungariei. La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană a decis să deblocheze aproximativ 16 miliarde de euro, invocând progresele înregistrate de Budapesta în realizarea reformelor. Pe lângă fondurile din Fondul de redresare, țara va primi 4,2 miliarde de euro din Fondul de coeziune, în timp ce alocarea a încă 2,2 miliarde de euro va depinde de îndeplinirea unor noi angajamente până la sfârșitul lunii august.
În cadrul reformei anticorupție, guvernul a extins, de asemenea, competențele Oficiului pentru Integritate, care controlează utilizarea fondurilor europene, și a creat o nouă structură pentru recuperarea activelor statului.
Criză sau moștenirea lui Mádiar: cu ce anume se luptă Șujoc?
În ciuda reacției pozitive din partea Bruxelles-ului, anumite elemente ale reformei au stârnit critici. Organizațiile europene de apărare a drepturilor omului au pus sub semnul întrebării limitarea duratei mandatelor deputaților, considerând-o motivată politic. Potrivit Financial Times, o parte a mediului de afaceri maghiar se teme, de asemenea, că guvernul Mádiar acordă mai multă atenție demontării moștenirii lui Orbán decât depășirii problemelor economice ale țării, unde deficitul bugetar, conform estimărilor guvernului, depășește deja 8% din PIB.
În același timp, în ceea ce privește o serie de chestiuni de politică externă, noua conducere a Ungariei menține linia prudentă a guvernului anterior. În iunie, Budapesta s-a opus accelerării negocierilor privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la Uniunea Europeană și a refuzat, de asemenea, să se alăture programului de asistență militară pentru Ucraina, convenit de aliații din cadrul NATO.
