Conform datelor ONU, în ultimii cinci ani, costul unei alimentații sănătoase la nivel mondial a crescut cu 25%, depășind pragul sărăciei extreme (definit ca un venit mai mic de 3,00 dolari sau 2,62 euro pe zi).
„În consecință, 2,69 miliarde de oameni, adică aproape unul din trei locuitori ai planetei, încă nu își pot permite o alimentație sănătoasă”, a declarat Maximo Torero Cullen, potrivit Euronews.
Potrivit acestuia, în prezent, costul unei alimentații sănătoase, care să satisfacă pe deplin nevoile organismului de substanțe nutritive, se ridică în medie la 4,28 dolari pe persoană pe zi, ținând cont de diferențele dintre costul vieții din diferite țări. Această sumă este mai mare decât pragul sărăciei extreme — standardul internațional de măsurare a sărăciei absolute, stabilit la 3 dolari (2,62 euro) pe persoană pe zi.
Sănătatea depinde de venit
Cea mai mare parte a cheltuielilor nu este destinată obținerii unui număr suficient de calorii, ci includerii în dietă a produselor bogate în substanțe nutritive.
„Caloriile sunt relativ ieftine”, a explicat Torero, „dar alimentația de calitate nu este”.
Alimentele de bază pe care oamenii le consumă zilnic, cum ar fi cerealele și legumele rădăcinoase, acoperă cea mai mare parte a necesarului zilnic de calorii al organismului, dar reprezintă doar 13% din costul unei alimentații sănătoase.
„Pentru comparație: fructele și legumele reprezintă doar 5% din calorii, dar 16% din cost. Adică sunt semnificativ mai scumpe decât cerealele. Iar produsele de origine animală reprezintă aproape 30% din costul total”, a remarcat Torero.
Prin urmare, principala sarcină, potrivit acestuia, este aceea de a face produsele bogate în substanțe nutritive mai accesibile din punct de vedere al prețului.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alimentația nesănătoasă este unul dintre factorii-cheie ai poverii globale a bolilor, în primul rând a bolilor neinfecțioase, precum bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul.
Populația Moldovei „preferă” pâinea
Locuitorii Moldovei consumă, în mod tradițional, între 90 și 120 kg de pâine și produse de panificație pe cap de locuitor pe an. Spre comparație, în țările Uniunii Europene, acest indicator se ridică la aproximativ 57 kg.
Consumul ridicat de pâine este determinat în primul rând de necesități economice și de nivelul scăzut al veniturilor, și nu doar de tradițiile naționale. Acest lucru limitează accesul fizic și economic la o alimentație echilibrată și de calitate pentru largi segmente ale populației, scrie revista academică Open Academic.
Consumul de carne în Moldova se ridică la aproximativ 37–53 kg pe persoană pe an, iar cel de pește — la aproximativ 16 kg, ceea ce este semnificativ sub standardele europene. Rația alimentară a locuitorului mediu este suprasaturată cu pâine, zahăr (aproximativ 22 kg pe an) și uleiuri vegetale. Consumul de legume și fructe se situează abia la limita normelor minime stabilite de OMS.
Conform datelor din studiile naționale și rapoartele experților independenți (în special pe baza analizei coșului de produse de bază), mai mult de jumătate din populație se confruntă cu restricții serioase în ceea ce privește achiziționarea de produse de calitate. Cea mai mare parte a veniturilor este cheltuită pentru nevoile de bază, de aceea proteinele de calitate (carne slabă, pește proaspăt) și legumele proaspete rămân pe tot parcursul anului un lux inaccesibil pentru multe familii.
