
Căldura din ultimii ani schimbă rapid modul de consum al energiei în Europa. Conform unei analize realizate de Euronews.com, bazată pe datele Eurostat, consumul de energie pentru răcirea locuințelor și clădirilor a crescut brusc în majoritatea țărilor europene în perioada 2018-2024, pe fondul unor veri din ce în ce mai toride și al utilizării tot mai răspândite a aparatelor de aer condiționat.
La nivelul Uniunii Europene, consumul de energie electrică pentru răcire a crescut cu 99% în doar șase ani. Cu toate acestea, diferențele dintre țări sunt enorme.
Austria și Moldova sunt în frunte, iar Slovacia se află la coada clasamentului
Cea mai impresionantă creștere a fost înregistrată în Austria — o creștere de 1047%, urmată de Republica Moldova, unde consumul de echipamente de răcire a crescut cu 322%. Urmează Cehia (244%), Italia (193%), Ungaria (171%), Finlanda (163%), Albania (131%), Spania (127%), Slovenia (114%) și Grecia (103%), toate aceste țări depășind media europeană.
În schimb, România se situează cu mult sub media Uniunii Europene, înregistrând o creștere de doar 9% și ocupând unul dintre ultimele locuri în clasament. O creștere mai mică a fost înregistrată doar în Germania (8%) și Croația (4%), în timp ce o serie de țări, precum Suedia, Polonia, Lituania, Letonia, Irlanda, Estonia și Danemarca, nu au raportat schimbări semnificative în consumul de energie electrică pentru răcire.
La coada clasamentului se află Serbia (-1%), Norvegia (-3%) și Slovacia (-29%), singura țară europeană în care consumul de energie pentru răcire a scăzut semnificativ în perioada analizată.
Experții explică aceste diferențe prin mai mulți factori. În unele țări, temperaturile extreme din ultimii ani au dus la o creștere bruscă a utilizării aparatelor de aer condiționat, în timp ce în altele consumul era deja ridicat sau climatul depinde mai puțin de sistemele de răcire.
Autorii analizei avertizează că, pe măsură ce schimbările climatice duc la perioade de vară mai lungi și mai călduroase, cererea de energie pentru răcire va continua să crească, exercitând presiune atât asupra rețelelor electrice, cât și asupra obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon.























