Conform estimărilor autorilor studiului publicat de banca Triodos, pe fondul unei creșteri economice preconizate a UE de aproximativ 1,1 %, aceste pierderi vor duce la o stagnare.
Consecințe în patru domenii
Banca identifică consecințe în patru domenii, trei dintre acestea fiind evaluate ca fiind medii la nivelul UE.
Scăderea randamentului și a volumului producției de produse lactate, precum și creșterea ulterioară a prețurilor la produsele alimentare reprezintă aproximativ 0,15 % din PIB.
Limitarea producției de energie electrică la centralele nucleare, hidroelectrice și termice, scăderea eficienței generării de energie solară și creșterea prețurilor en gros la energia electrică adaugă încă 0,12–0,15 % din PIB, iar întreruperile în funcționarea transportului feroviar, rutier și fluvial – încă 0,15 %.
Cel mai mare impact, și totodată cel mai greu de evaluat, este legat de productivitatea muncii.
Productivitatea lucrătorilor începe să scadă de îndată ce temperatura depășește 25–30 °C. Cele mai grave pierderi se înregistrează în cazul muncii în aer liber și al muncii fizice grele. Și munca de birou are de suferit, printre altele deoarece căldura afectează calitatea somnului și funcțiile cognitive.
Franța se află în fruntea clasamentului
Datele obținute nu reprezintă un clasament al celor mai calde țări. Triodos, la care face referire Euronews, evaluează fiecare economie în funcție de ponderea producției în sectoarele vulnerabile, de durata deplasării la locul de muncă, de răspândirea sistemelor de climatizare și de nivelul de adaptare, apoi înmulțește acești indicatori cu numărul de zile anormal de calde înregistrate în acest an.
Franța se dovedește a fi cea mai afectată: conform estimărilor băncii, țara pierde 1,4 puncte procentuale din creștere, ceea ce determină o contracție a economiei sale de aproximativ 0,6 %, pe fondul unor indicatori inițial slabi.
Țările de Jos pierd aproximativ 0,8 puncte procentuale, ceea ce practic reduce la zero creșterea lor economică. Spania și Italia au cea mai vulnerabilă structură a pieței muncii și cel mai mare număr de zile caniculare, însă deceniile de adaptare atenuează efectul fiecărei perioade de caniculă în parte.
Polonia, unde sistemele de climatizare sunt puțin dezvoltate și populația este puțin adaptată la căldură, ar fi extrem de vulnerabilă, dar în această vară vremea a fost relativ răcoroasă, iar economia ar trebui totuși să crească cu aproximativ 2,9 %.
Costurile care nu se reflectă în PIB
Pierderile umane rămân, în mare măsură, în afara acestor calcule.
Se estimează că, numai în timpul valului de căldură din iunie, în Franța, Germania, Spania și Italia au avut loc 20 400 de decese legate de supraîncălzire.
Până săptămâna trecută, incendiile forestiere din întreaga UE au distrus peste 490 000 de hectare, față de media de 197 000 de hectare din ultimii 20 de ani, conform datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere, iar în Franța s-au înregistrat suprafețe record afectate de incendii.
Pierderea serviciilor ecosistemice pe teritoriile arse ar putea adăuga la pagube între 100 de milioane și 4,6 miliarde de euro.
Abonați-vă la actualizările noastre
