„Timp de trei săptămâni din iulie, piața regională a rapiței s-a aflat sub o presiune directă și destul de puternică din cauza veștilor proaste privind atacurile asupra navelor – cargoboturi – în Marea Azov și Marea Neagră”, comentează situația expertul în agromarketing Iurie Rija. – Rezultatul a fost o restricție severă a navigației prin Strâmtoarea Kerch, introdusă la mijlocul lunii iulie. Efectul s-a făcut simțit imediat: prețurile la rapiță au crescut, la ceea ce a contribuit «prima geopolitică de risc». Cu toate acestea, pe măsură ce au apărut informații despre o recoltă bogată de rapiță în multe țări din această regiune a Europei, prețurile s-au prăbușit. Seria de fluctuații bruște și de slăbire a conjuncturii pieței i-a determinat pe mulți comercianți moldoveni să-și suspende temporar achizițiile, în speranța stabilizării echilibrului dintre cererea și oferta de pe piață, pe baza căruia și-ar fi putut calcula marja.”
Aceeași strategie este adoptată și de cel mai mare procesator local de rapiță, combinatul oleo-gras „Floarea Soarelui” SA (Bălți). Conducerea întreprinderii și-a exprimat, chiar la începutul sezonului, intenția de a prelucra rapița autohtonă. Cu toate acestea, „supraîncălzirea pieței” de la începutul sezonului nu a favorizat acest demers; din cauza prețurilor relativ ridicate (și, posibil, din alte motive), întreprinderea se abține deocamdată de la constituirea unei rezerve semnificative de materie primă pentru prelucrare.
Prețul mediu de export al rapiței moldovenești în iulie 2026 (10,11 lei/kg) a fost mai mare decât în aceeași lună a anului trecut (9,10 lei/kg). Diferența este de peste 11%. Este evident că prețurile inițiale relativ ridicate au stârnit interesul fermierilor, iar aceștia nu se grăbesc să vândă rapița la un preț redus în luna august.
Prețurile din iulie au fost împinse în sus de costurile ridicate ale logisticii
„Explicația rezidă în costurile logistice semnificativ mai ridicate, ceea ce s-a reflectat direct asupra prețului mărfii în condițiile de livrare FOB/DAP”, afirmă Iurie Rija. – Costurile de transport în Moldova au crescut brusc încă din iulie, adică încă de la începutul sezonului de comercializare. Astfel, transportul rutier al produselor agricole din nordul țării către zona portului Giurgiulești s-a scumpit de la 480–500 de lei/t la 880 de lei/t în medie, înregistrând o creștere de 76–83%. În același timp, transportul de rapiță moldovenească către portul Constanța s-a scumpit de la 40 de euro/t la 64 de euro/t (+60%). Creșterea tarifelor este parțial legată de scumpirea motorinei cu peste 35%. Însă un alt motiv, mai dificil de cuantificat, este încetinirea „circulației camioanelor”: cozile la punctele vamale și aglomerația din portul Giurgiulești au dus la faptul că camioanele au efectuat, în medie, mai puține curse, iar timpul pierdut s-a reflectat în tarife.
Transportul maritim a fost afectat și mai puternic. Costurile de transport cu barjele care circulă între porturile Giurgiulești și Constanța aproape s-au dublat, ajungând la 25 de euro/t, iar în unele cazuri chiar la 35 de euro/t – pentru navele fluviale”.
În același timp, specificul începutului sezonului de comercializare 2026/26 constă în faptul că aproximativ 94% din totalul fluxului extern de rapiță moldovenească din luna iulie s-a îndreptat într-o singură direcție – spre România. Bulgaria – un actor tradițional și important – a dispărut de pe lista cumpărătorilor.
Concentrarea aproape totală a exporturilor către România a însemnat, în mod firesc, utilizarea intensă a infrastructurii punctelor de trecere a frontierei. Cel mai solicitat s-a dovedit a fi punctul de control vamal din Cahul (rutier), prin care au trecut aproximativ 39 mii de tone de rapiță — aproape jumătate din volumul total al exporturilor acestei mărfi. Pe locul al doilea se află complexul din Giurgiulești (maritim, rutier, feroviar și fluvial), prin care au fost transbordate aproape 30.000 de tone de rapiță.
Evident, pe măsură ce se vor desfășura evenimentele în noul sezon de comercializare, valoarea și cererea pentru coridorul logistic românesc nu vor face decât să crească. Întrebarea este cine va controla accesul în acest coridor dinspre partea moldovenească: transportatorii și comercianții locali sau actorii externi – foarte influenți din punct de vedere geopolitic.
Abonați-vă la actualizările noastre
