Ca răspuns la conflict, Banca Mondială (BM) este pregătită să acorde imediat acces la fonduri în valoare de până la 50–60 de miliarde de dolari prin intermediul instrumentelor existente, inclusiv 25 de miliarde de dolari sub formă de finanțare convenită în prealabil.
„Aceste fonduri pot fi direcționate către sprijinirea sistemelor de protecție socială în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri de populație, consolidarea capacității bugetare, precum și asigurarea capitalului de rulment și a lichidităților pentru întreprinderi și exploatații agricole. În prezent, peste 30 de țări colaborează activ cu Grupul Băncii Mondiale pentru a spori gradul de pregătire și a asigura adoptarea rapidă a măsurilor de răspuns la criză în cadrul acestui plan de intervenție”, se menționează într-o declarație oficială a băncii.
Economia mondială în declin
Conform previziunilor Băncii Mondiale, ritmul de creștere al economiei mondiale în 2026 se va încetini la 2,5%, comparativ cu 2,9% în 2025. Previziunile pentru două treimi dintre economii au fost revizuite în sens descendent față de estimările din ianuarie.
Se preconizează că, în 2027, creșterea economiei mondiale se va accelera până la 2,8%, însă va rămâne cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul mediu înregistrat în anii 2010.
Ritmul slab de creștere din economiile în curs de dezvoltare a încetinit progresul în ceea ce privește convergența nivelurilor veniturilor acestora cu cele ale economiilor dezvoltate. După cum se menționează în raport, până în 2028, economiile în curs de dezvoltare, cu excepția Chinei și a Indiei, vor trece, în ansamblu, prin aproape un deceniu întreg fără niciun progres în reducerea decalajului de venit pe cap de locuitor dintre ele și economiile dezvoltate.
„În ultimul deceniu, țările în curs de dezvoltare s-au confruntat cu o serie de provocări”, a remarcat Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale. – Consecințele acestor provocări diferă de la o țară la alta, însă principiul fundamental rămâne același: să protejăm oamenii și să menținem stabilitatea astăzi, fără a sacrifica perspectivele de creștere economică și de creare de locuri de muncă în viitor. Ca răspuns la șocul actual, furnizăm lichidități acolo unde este nevoie de ele chiar acum și suntem pregătiți să mobilizăm finanțare suplimentară, garanții și soluții cu implicarea sectorului privat, în cazul în care presiunea se va intensifica. Rolul nostru este acela de a ajuta țările să stabilizeze situația, să continue reformele și să iasă din criză mai rezistente și mai puternice.”
Piețele materiilor prime reprezintă o amenințare atât pentru importatori, cât și pentru exportatori
Conform raportului, închiderea Strâmtorii Ormuz a dus la perturbări grave pe piețele energetice, iar prețul mediu al petrolului Brent în 2026 este prognozat să fie de 94 de dolari pe baril, cu 36% mai mare decât nivelul din 2025, cu condiția ca cele mai grave perturbări să fie remediate în a doua jumătate a anului.
Se preconizează că prețurile îngrășămintelor vor crește semnificativ în acest an, ceea ce va avea un impact indirect asupra prețurilor alimentelor. În ansamblu, acești factori amplifică inflația globală, care se preconizează că va crește substanțial în acest an și va ajunge la 4,0%, comparativ cu 3,3% în 2025.
În același timp, riscurile de înrăutățire a situației rămân semnificative. Dacă întreruperile în aprovizionarea cu energie se vor dovedi mai grave decât se preconizează în prezent și vor fi însoțite de tensiuni financiare semnificative, ritmul de creștere al economiei mondiale ar putea scădea la doar 1,3% în 2026, iar inflația va crește până la 4,4%.
Banca Mondială prognozează că prețurile materiilor prime la nivel mondial vor crește cu 16% în 2026.
Capitolele tematice ale raportului analizează problemele bugetare ale economiilor în curs de dezvoltare. Aproximativ două treimi dintre economiile în curs de dezvoltare și aproape 90% dintre țările cu venituri reduse sunt exportatoare de materii prime. Cu toate acestea, situația lor bugetară este, de regulă, mai fragilă decât cea a altor economii în curs de dezvoltare, deoarece veniturile lor se caracterizează printr-o volatilitate mai mare și o diversificare mai redusă.
„La cinci ani după o perioadă favorabilă a prețurilor materiilor prime, o parte semnificativă din veniturile suplimentare se dovedește, de obicei, a fi cheltuită, în loc să fie direcționată către rezerve pentru consolidarea pozițiilor bugetare. Pentru a gestiona volatilitatea prețurilor materiilor prime, factorii de decizie ar trebui să se bazeze pe mecanisme precum reguli bugetare bine elaborate și fonduri de bunăstare națională cu funcții de stabilizare clar definite, precum și să îmbunătățească mobilizarea veniturilor interne și să promoveze o mai mare diversificare a economiei”, consideră experții băncii.
Dependența de datorii este în creștere
Într-un alt capitol sunt analizate aspectele legate de creșterea nivelului datoriei, care îngreunează capacitatea țărilor de a reacționa la crize și de a realiza investiții în prioritățile de dezvoltare pe termen lung, conducând totodată la creșterea costului împrumuturilor. Începând cu 2010, datoria publică cumulată a economiilor în curs de dezvoltare a crescut de la mai puțin de 40% din PIB la peste 70% din PIB.
Analiza arată că, cu cât nivelul datoriei deja acumulate de o țară este mai ridicat, cu atât costul împrumuturilor crește mai brusc pe măsură ce datoria continuă să crească. Acest efect se manifestă în mod deosebit de acut în țările cele mai vulnerabile.
Pentru țările cu un raport datorie/PIB ridicat, reducerea sarcinii datoriei poate aduce beneficii financiare semnificative, inclusiv extinderea marjei bugetare pentru investiții în infrastructură, sănătate și educație, ceea ce va contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.
„Conflictul a avut un impact negativ asupra activității economice mondiale, însă fiecare criză creează, în același timp, noi oportunități”, subliniază Aihan Kose, economist-șef adjunct și director al Grupului de prognoze al Grupului Băncii Mondiale. – Este necesar să profităm de acest moment pentru a consolida fundamentele politicii economice, a investi în infrastructură, a accelera reformele care îmbunătățesc condițiile pentru dezvoltarea afacerilor, precum și a mobiliza capitalul privat în vederea creării de locuri de muncă la scara necesară”.
Situația diferă de la o regiune la alta
Conform raportului, în 2026 se preconizează că cele mai ridicate rate de creștere dintre toate regiunile lumii vor fi înregistrate în Asia de Sud, însă și această regiune se va confrunta cu o încetinire semnificativă – de la 7% în 2025 la 6,3% în 2026.
Creșterea economică în țările din Africa Subsahariană se încetinește, de asemenea, iar cea mai mare presiune este generată de inflație, inclusiv de prețurile ridicate la alimente ca urmare a deficitului de îngrășăminte și a scumpirii acestora.
Indicatorii regionali ai Europei și Asiei Centrale se vor deteriora. Creșterea economică se va încetini până la 2,1% în 2026 (după 2,6% în 2025 și 4,0% în 2024).
Deteriorarea generală a previziunilor a afectat majoritatea economiilor în curs de dezvoltare din regiune, din cauza turbulențelor geopolitice, a crizei energetice și a barierelor comerciale. Fără a lua în calcul Rusia, Turcia și Ucraina, creșterea medie se va situa la 3,1%.
Piața muncii din țările europene se confruntă cu o presiune demografică puternică. Se înregistrează o reducere sistematică a forței de muncă pe fondul îmbătrânirii populației în toate subregiunile, cu excepția Asiei Centrale.
În 2026, economia Moldovei se confruntă cu o stagnare, înregistrând cea mai mică creștere a PIB-ului preconizată în regiune, de 1,9% (conform previziunilor Băncii Mondiale și ale FMI). În primul trimestru al anului curent, creșterea a fost de doar 0,4%. Situația este agravată de reformele tarifare interne și de presiunile externe asupra logisticii și resurselor energetice.
Perspectivele pe termen mediu (2027–2031)
În ciuda unui an 2026 dificil, FMI include Moldova printre economiile cu potențial de creștere rapidă din Europa de Est pe o perspectivă de cinci ani. Pe măsură ce țara se adaptează la Pachetul de asistență financiară din partea UE (Growth Plan) în valoare de 1,9 miliarde de euro și pe măsură ce se adâncește integrarea europeană, experții se așteaptă ca țara să atingă ritmuri de creștere medii pentru regiune, de 3,5% pe an, până în 2028.
Abonați-vă la actualizările noastre
