La ultima ședință din cadrul actualei sesiuni, desfășurată joi, 30 iulie, Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede modificarea procedurii de alegere a deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei. Documentul prevede trecerea la un sistem proporțional, ajustează activitatea organelor electorale și introduce noi cerințe pentru candidați.
Astfel, proiectul propune renunțarea la actualul sistem uninominal și trecerea la un model proporțional, similar celui aplicat în cazul alegerilor pentru consiliile locale. Alegerile pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie 2026, se vor desfășura pentru ultima dată în baza sistemului majoritar actual.
Principala noutate a proiectului este mecanismul împotriva „candidaților independenți camuflați” — persoane care candidează formal independent, dar își coordonează în realitate campania, finanțarea sau promovarea cu un partid politic.
De asemenea, documentul prevede modificări privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit inițiativei, înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară trebuie efectuată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului, astfel încât alegătorul să poată participa la alegeri în baza acestor date.
Potrivit autorilor inițiativei — deputați ai majorității parlamentare — la elaborarea proiectului au fost luate în considerare recomandările Comisiei Electorale Centrale, formulate în urma evaluărilor electorale efectuate după scrutinurile din 2024 și alegerile parlamentare din 2025. Totodată, documentul include soluțiile legislative necesare pentru punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026, prin care un șir de prevederi ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei au fost declarate neconstituționale.
Puterea și opoziția au viziuni diferite asupra reformei
Opoziția a criticat proiectul de lege. Deputatul Alexandr Stoianoglo consideră că modificările propuse, care au stat la baza acestei inițiative, depășesc cu mult limitele executării deciziei Curții Constituționale. În opinia sa, proiectul anulează practic prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei și privează autonomia de dreptul de a-și organiza și desfășura independent propriile alegeri. Totodată, prevederile acestei legi își păstrează forța juridică și continuă să reprezinte baza legală pentru organizarea alegerilor în autonomie.
„Anume această lege stabilește sistemul și procedura de organizare și desfășurare a alegerilor pentru deputații Adunării Populare și pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei”, a declarat Stoianoglo.
La rândul său, deputatul PSRM Vladimir Odnostalco a criticat prevederea proiectului de lege care introduce obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidați. Potrivit acestuia, „în realitate este vorba despre eliminarea candidaților incomozi”.
„Bine, cunoașterea limbii române. Atunci asigurați condițiile ca oamenii să o cunoască. Altfel, se ajunge la o selecție din start — candidații incomozi vor fi eliminați că totul e rău. Vor apărea candidați camuflați. Le veți oferi găgăuzilor posibilitatea să aleagă doar dintre cei pe care îi veți selecta dumneavoastră, pentru ca ei apoi să aleagă dintre aceștia?!”, a declarat Odnostalco.
Deputata Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS), Natalia Davidovici, a dat asigurări că „nimic nu amenință Găgăuzia”:
„Limba găgăuză, cultura, dreptul de a adopta legi locale — toate acestea vor fi păstrate. Dar suntem obligați să folosim toate mijloacele legale pentru ca în Adunarea Populară și în funcția de Bașcan să nu mai ajungă persoane care seamănă haos în Găgăuzia și transformă autonomia într-o sursă permanentă de tensiuni pentru întreaga Republică Moldova. Aceasta nu este o răfuială, ci o măsură de protejare a securității noastre comune”.
De menționat că proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral a fost înregistrat la 27 iulie, iar la 30 iulie a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului și aprobat în prima lectură.
Abonați-vă la actualizările noastre
