Recensământul mondial al populației din 2030 va fi marcat de schimbări tehnologice și metodologice semnificative. Acestea sunt determinate de digitalizarea vieții populației și a sectorului serviciilor publice, de extinderea listei de informații despre populație în resursele informaționale și de cerințele ca statisticile să furnizeze date actualizate practic în timp real.
Conceptul de înregistrare a populației pe baza amprentelor digitale ale „semnelor de viață”, în special, minimizează contactele personale ale recenzorilor și elimină factorul uman. De la această premisă pornește departamentul de statistică al ONU în organizarea următoarei ediții. În cadrul unui webinar internațional organizat în scopul schimbului de experiență, autoritatea statistică moldovenească a avut multe de împărtășit colegilor săi străini.
Experiența Moldovei
Lilian Galer, șeful Direcției Generale de Metode Statistice și Inovații din cadrul Oficiului Național de Statistică, a prezentat experiența Moldovei în utilizarea datelor cadastrale și a altor date administrative, precum și în implementarea unor metode inovatoare de integrare a datelor și de geocodificare.
De asemenea, a fost prezentată utilizarea conceptului de „semne de viață” pentru îmbunătățirea estimărilor privind populația cu reședință permanentă, prin minimizarea erorilor de acoperire. Biroul Național de Statistică, în cadrul recensământului din 2024 și al proiectelor-pilot, implementează activ sisteme geoinformaționale și începe integrarea registrelor administrative pentru verificarea populației rezidente.
Experiența Moldovei în utilizarea informațiilor geospațiale nu va fi singura inovație. Metoda „semnelor de viață”, prin care, în statistică, se înțelege activitatea unei persoane în bazele de date publice și comerciale, precum și pe rețelele sociale, confirmă faptul că aceasta locuiește efectiv pe teritoriul țării. Prezența acestor „urme” permite înregistrarea automată a cetățenilor fără a fi necesar un contact direct cu recenzorii.
Urme digitale
Cetățenii nu înțeleg uneori chiar ei cum lasă „urme”. Primirea pensiilor, a alocațiilor, solicitarea de asistență medicală sau înregistrarea unei achiziții, plata facturilor confirmă faptul că locuința nu este goală. Iar sistemele modernizate de înregistrare a controlului la frontieră și registrele serviciilor de migrație sunt relevante pentru verificarea populației permanente.
În era IA, populația planetei va fi „recensată” parțial automat – cetățenilor le va rămâne doar să confirme informațiile. Capacitățile IA de a corela urmele digitale ale unei persoane din diferite baze de date (impozite, sănătate, utilități), chiar dacă există discrepanțe între înregistrări, sunt enorme.
Recensământul locuințelor se bazează pe aceleași principii – rețelele neuronale analizează fotografii aeriene pentru a identifica noi clădiri rezidențiale, a planifica trasee și a verifica densitatea construcțiilor. Se lucrează la dezvoltarea algoritmilor pentru a evita erorile. Disponibilitatea țărilor de a recurge în totalitate la această metodă variază și depinde de nivelul de implementare a IA.
Abonați-vă la actualizările noastre
