Conform autorității de reglementare, Telegram nu a șters înregistrările video ale execuțiilor, crimelor în masă și ale altor materiale cu caracter terorist, nici măcar după ce utilizatorii au depus plângeri. În plângere se susține, de asemenea, că platforma nu a blocat conturile, canalele și grupurile asociate cu astfel de conținuturi și nici nu a identificat înregistrările deja cunoscute ale unor atacuri teroriste, inclusiv atacul asupra moscheilor din Christchurch din 2019 și atacul armat din Buffalo, SUA, din 2022.
Conform materialelor din dosar, în toamna anului 2025, utilizatorii australieni au depus plângeri cu privire la 12 postări. Conform datelor furnizate de eSafety, zece dintre acestea au rămas accesibile cel puțin șapte zile după depunerea plângerii, iar în unele cazuri — nu mai puțin de 20 de zile. Autoritatea de reglementare susține, de asemenea, că utilizatorii nu au primit informații cu privire la rezultatele examinării plângerilor lor.
Autoritatea consideră că regulile Telegram nu interziceau difuzarea de conținut terorist în toate secțiunile serviciului, ceea ce, în opinia eSafety, contravine cerințelor legislației australiene. Amenda maximă care poate fi aplicată în urma acestei acțiuni în justiție poate ajunge la 54,6 milioane de dolari australieni (aproximativ 38 de milioane de dolari), însă suma finală, în cazul în care cererile vor fi admise, va fi stabilită de Curtea Federală.
Telegram a respins acuzațiile. Un reprezentant al companiei a declarat că eforturile platformei de combatere a terorismului sunt „bine documentate” și că, numai în 2026, au fost eliminate mii de comunități extremiste. Compania a subliniat că intenționează să conteste acțiunea în instanță.
Procesul reprezintă o nouă etapă a confruntării de lungă durată dintre Telegram și autoritatea de reglementare australiană. Anterior, eSafety luase deja măsuri împotriva aplicației de mesagerie, inclusiv solicitări de a furniza informații privind combaterea conținutului terorist și ilegal.
Potrivit RBC, acțiunea în justiție a fost intentată și pe fondul atenției tot mai mari acordate de autoritățile din diferite țări moderării conținutului de pe Telegram. În 2024, fondatorul aplicației de mesagerie Pavel Durov a fost reținut în Franța în cadrul unei anchete legate de presupuse încălcări privind moderarea conținutului și colaborarea cu forțele de ordine. În plus, autoritățile ruse au anunțat săptămâna aceasta că i-au adus lui Durov acuzații de complicitate la terorism și că l-au pus pe lista de căutare internațională. Telegram a declarat în repetate rânduri că colaborează cu autoritățile de aplicare a legii în conformitate cu legislația în vigoare și că își intensifică măsurile de combatere a conținutului ilegal.
Abonați-vă la actualizările noastre
