În primul rând, experții influentului institut american notează că imaginile cu resturile de la locul prăbușirii dronei care s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați fac referire la o „dronă de tip Shahed”, Geran-2 fiind o versiune rusească a modelului iranian Shahed-136, se arată în document.
ISW notează apoi că aceasta este prima incursiune rusă soldată cu victime civile într-un stat membru NATO. Experții americani analizează multiplele încălcări ale spațiului aerian românesc, precum și atacul notabil din 10 septembrie, când 19 drone rusești au intrat în mod deliberat în Polonia, și concluzionează că „incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al NATO demonstrează că președintele rus Vladimir Putin urmărește o politică nesăbuită de acceptare a riscului ca dronele rusești să intre în spațiul aerian al NATO. Putin pare să accepte acum riscul de a provoca victime civile în țările NATO ca urmare a campaniei de atacuri a Rusiei”.
ISW analizează apoi o declarație a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a scris că „statele europene sunt participanți direcți la războiul împotriva Rusiei, iar [țările europene] nu au văzut încă nimic… așa că ar fi bine să se obișnuiască. Aceasta nu va fi ultima dată”.
„Răspunsul lui Medvedev amenință de fapt România și alte state europene cu mai multe atacuri cu drone dacă aceste state continuă să sprijine Ucraina. (…) Medvedev face adesea declarații mai radicale și extravagante decât alți oficiali ai Kremlinului, dar declarațiile sale reflectă totuși amenințările pe care Kremlinul dorește să le facă, pe care Putin însuși le-a transmis anterior Occidentului”, notează ISW.
Răspunsul armatei române
Experții se concentrează apoi pe declarațiile comandanților armatei române potrivit cărora legea română interzice sistemelor românești de apărare aeriană să opereze într-un mod care afectează spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea de proiectile care ar putea pătrunde în spațiul aerian ucrainean.
„Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor dronelor rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau deliberate. Kremlinul a observat reacția NATO la incursiunile anterioare ale dronelor rusești în spațiul aerian al NATO, în special în timpul perioadei de vârf din toamna anului 2025, și este probabil să utilizeze atacul din 29 mai din România pentru a testa reacția NATO atât la incursiunea dronelor în sine, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea din 29 mai a fost accidentală sau deliberată. Este probabil ca astfel de incursiuni și atacuri să continue atâta timp cât forțele ruse continuă să utilizeze drone în apropierea frontierelor NATO. NATO ar putea fi nevoită să își adapteze politicile și mecanismele de apărare aeriană pentru a-și proteja propria populație de imprudența Rusiei”, conchide ISW.
