Unul dintre motivele pentru care impactul a fost relativ redus a fost reprezentat de rezervele ridicate de umiditate din sol, cu care multe regiuni tropicale și subtropicale au intrat în actuala fază ENSO, după precedentul fenomen La Niña. Precipitațiile frecvente și abundente din cursul anului 2025 și de la începutul anului 2026 au creat o anumită „rezervă de rezistență” pentru culturile agricole de iarnă din emisfera nordică.
În Europa, experții nu asociază direct valul actual de căldură și secetă cu El Niño. Deficitul de umiditate a început să se formeze încă din vara anului 2025, în timp ce episoadele puternice anterioare de El Niño din timpul verii aduceau, dimpotrivă, adesea mai multe precipitații în Franța, Spania și o parte din Marea Britanie. În prezent, Europa de Est devine mai aridă, în timp ce în septembrie, în vestul continentului, se așteaptă o trecere la o vreme mai umedă, scrie Ukragroconsult.
În Asia, impactul negativ este, de asemenea, deocamdată mult mai slab decât în timpul fenomenelor El Niño din anii 1982, 1997 și 2015. Cel mai semnificativ deficit de umiditate se observă în Indonezia, însă starea culturilor din Asia de Sud și de Sud-Est rămâne, în ansamblu, mai bună decât în timpul ciclurilor puternice anterioare. India se confruntă cu un sezon al musonilor relativ favorabil, deși deficitul de precipitații acumulat începând cu 1 iunie este de aproximativ 13%.
Un efect întârziat?
Principalele riscuri pentru sectorul agricol ar putea apărea în toamnă și iarnă. Musonul indian începe de obicei să slăbească în a doua jumătate a lunii septembrie, iar anumite regiuni din India și Pakistan ar putea intra în sezonul uscat cu rezerve insuficiente de umiditate a solului și de apă pentru irigații. Riscurile de secetă persistă, de asemenea, pentru Indonezia, nord-estul și partea central-estică a Australiei. Chiar și după apogeul fenomenului El Niño, influența acestuia asupra condițiilor meteorologice ar putea persista în lunile următoare.
Experții iau în considerare, de asemenea, ipoteza că impactul fenomenului El Niño s-ar putea modifica din cauza încălzirii generale a oceanului și a atmosferei. Un ocean global mai cald reduce potențial contrastul de temperatură în partea tropicală a Oceanului Pacific, în timp ce o cantitate mai mare de vapori de apă în atmosferă favorizează precipitații mai intense și poate încetini uscarea solurilor. Cu toate acestea, această ipoteză nu dispune încă de o confirmare științifică suficientă, motiv pentru care lunile următoare vor fi decisive pentru evaluarea impactului real al actualului El Niño asupra agriculturii mondiale.
