
președinta Băncii Naționale, Anca Dragu
Motivul înăspririi politicii monetare a băncii centrale a fost combaterea inflației. Măsura este determinată de traiectoria ascendentă a inflației în 2026 și de presiunea exercitată de cererea de consum pe fondul șocurilor de ofertă.
În luna iunie, inflația anuală a atins 6,51%, apropiindu-se de limita superioară a coridorului țintă al NBM. Prognoza actuală a NBM confirmă concluziile anterioare ale autorității de reglementare privind intensificarea presiunilor inflaționiste pe fondul ajustării preconizate a prețurilor reglementate în al treilea trimestru al anului 2026, al situației din sectorul energetic și al contextului de pe piețele mondiale ale produselor alimentare.
Printre factorii proinflaționiști care reprezintă o amenințare pe termen mediu sunt menționați: „incertitudinea privind producția agricolă din anul curent și vulnerabilitatea prețurilor interne la fructe și legume, finanțarea externă și impulsul fiscal, impactul noii politici fiscale și reforma sistemului de salarizare din sectorul bugetar”.
Banca centrală acționează, astfel, în spiritul omologilor săi europeni. În contextul presiunilor inflaționiste în creștere, cele mai mari bănci centrale și-au revizuit politica monetară. Astfel, BCE a majorat ratele de dobândă de referință cu 25 de puncte de bază în iunie 2026. Dacă pentru BCE aceasta este prima majorare din septembrie 2023, pentru NBM este a patra.
Rata anuală a inflației în 2026 va continua tendința de creștere, iar începând cu primul trimestru al anului 2027 va începe să scadă, prognozează banca națională. În septembrie, autoritatea de reglementare va reveni asupra chestiunii politicii monetare, în funcție de evoluția situației.

























