În opinia angajatorilor, cerințele normative prevăzute în hotărârea guvernamentală privind colectarea, epurarea și deversarea apelor uzate în rețeaua de canalizare și/sau în canalele de scurgere pentru localitățile urbane și rurale, sunt imposibil de îndeplinit din punct de vedere tehnic și insuportabile pentru operatorii economici fără o perioadă de tranziție adecvată și fără sprijin financiar.
Esența pretențiilor patronatelor constă, în primul rând, în termenele nerealiste. Calendarele stabilite pentru implementarea noilor standarde nu țin seama de starea tehnică reală a infrastructurii și de complexitatea tehnologică a modernizării.
Acest lucru va necesita cheltuieli uriașe. Conform estimărilor experților, doar pentru respectarea noilor norme în domeniul canalizării urbane, țara are nevoie de investiții de ordinul miliardelor (aproximativ 2,04 miliarde de euro), ceea ce depășește de multe ori capacitățile atât ale statului, cât și ale mediului de afaceri.
Sectorul privat subliniază riscul unor amenzi excesive și al presiunii administrative într-un context în care întreprinderile și autoritățile locale nu dispun de rezerve financiare și de soluții tehnice alternative.
Asociațiile profesionale semnalează lipsa unei evaluări preliminare cuprinzătoare a impactului reglementării, care să țină seama de riscurile socio-economice pentru operatorii industriali și de utilități și propun propria viziune privind soluționarea acestor probleme.
Din acest motiv, CNPM, în declarația sa adresată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în calitate de autor al proiectului, a solicitat revizuirea acestuia în conformitate cu propunerile formulate.
Confederația este pregătită să organizeze consultări cu mediul de afaceri, pentru ca „regulamentul să fie clar, fundamentat, proporțional și aplicabil în condițiile reale din Republica Moldova, asigurând un echilibru între obiectivele de protecție a mediului și menținerea unui climat investițional previzibil”, se menționează în declarația oficială a CNPM.
