Planul național integrat privind energia și clima (PNIEC) reprezintă pentru Moldova un instrument de consolidare a securității energetice, de dezvoltare a surselor regenerabile de energie și de protecție a consumatorilor, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novak, în cadrul forumului FOREN 2026.

Șefii comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Italiei, Greciei, Portugaliei, Spaniei și președintele Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova au semnat o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

La Luxemburg are loc astăzi cea de-a doua Conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, eveniment care marchează deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”.

Armenia dorește să obțină un statut economic special în UE, urmând exemplul Moldovei și al Ucrainei. Acest lucru a fost anunțat în Parlamentul țării, pe 12 iunie, de către ministrul economiei din Armenia, Gevorg Papoyan.

Șefa diplomației europene, Kaya Kallas, se confruntă cu o presiune politică din ce în ce mai mare după apariția unui document francez în care se propune o revizuire radicală a competențelor sale.

Uniunea Europeană a adoptat, în unanimitate, poziția comună de negociere pentru deschiderea primului grup de capitole cu Ucraina și Republica Moldova.

Forumul „Republica Moldova – Benelux”, care a avut loc la Maastricht (Olanda), a reunit peste 120 de participanți și 30 de companii moldovenești reprezentând sectoare economice cu potențial de export și investiții: agricultură și industria de prelucrare, logistică și transporturi, tehnologia informației, energie și servicii pentru afaceri.

Rezultatele Conferinței investiționale „Moldova – Uniunea Europeană”, unde au fost anunțate investiții de peste un miliard de euro, au provocat reacții diverse în spațiul public. Deși unii au pus la îndoială valoarea acordurilor semnate, calificându-le drept simple intenții, Alexandru Munteanu a oferit o replică tranșantă criticilor: „Investițiile nu cad din elicopter!”.

Moldova a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare și sectoarele prioritare pentru investiții în cadrul Forumului Republica Moldova – Benelux, desfășurat recent la Maastricht. În cadrul evenimentului, viceprim-ministrul și ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a punctat sectoarele unde autoritățile își doresc să atragă capital din Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, mizând pe integrarea economică a țării în Piața Unică Europeană.

Proiectul legii mass-media prevede crearea Registrului furnizorilor de servicii sub egida Ministerului Culturii. În timp ce autorii invocă necesitatea transparenței și modernizării domeniului, opoziția avertizează că condiționarea subvențiilor de această înregistrare ar putea deveni un instrument de control politic asupra presei.

Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Radu Vrabie, a participat la cea de-a III-a Conferință la nivel înalt a șefilor administrațiilor vamale din țările din Balcanii de Vest și din statele UE, care a avut loc pe 11 iunie la Atena.

Republica Moldova a aderat oficial la WorldSkills Europe — platforma europeană pentru dezvoltarea competențelor profesionale și a învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a anunțat lansarea unei platforme permanente de dialog cu reprezentanții sistemului judiciar. Autoritățile speră că coordonarea regulată între instituțiile-cheie va contribui la accelerarea reformelor în domeniul justiției, la susținerea integrării europene și la creșterea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) preconizează că, până la sfârșitul anului 2026, va finaliza negocierile privind Capitolul 10 „Societatea informațională și mass-media” în cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Marile țări ale UE discută posibilitatea unei reorganizări majore a serviciului diplomatic. Practic, este vorba despre desființarea de facto a departamentului condus de Kaia Kallas — aceasta ar putea fi lipsită de atribuții și de controlul asupra celor 140 de reprezentanțe.

Autoritățile publice locale și centrale din Republica Moldova vor putea face parte din Grupările Europene de Cooperare Teritorială (GECT), structuri juridice care facilitează proiectele transfrontaliere și atragerea de fonduri externe.

Producătorii de bunuri artizanale și agroalimentare din Republica Moldova vor beneficia de un sistem de protecție aliniat standardelor europene. Parlamentul a adoptat, joi, 11 iunie, în lectura a doua, noua Lege privind indicațiile geografice, specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate.

Prim-ministrul desemnat al României, Eugen Tomac, a declarat că România și Republica Moldova trebuie să renunțe la logica „ne cunoaștem, ne respectăm, dar fiecare are treburile sale” și să elaboreze proiecte „mult mai îndrăznețe”, subliniind că în cele două state ar trebui să existe „un sistem de învățământ integrat, practic identic”.

Pachetul de modificări la Legea concurenței nr. 183/2012, elaborat în vederea armonizării cu normele UE (inclusiv Directiva ECN+), aduce schimbări fundamentale în regulile de joc de pe piața moldovenească. În primul rând, acestea vizează înăsprirea sancțiunilor și a răspunderii întreprinderilor. Valoarea maximă a amenzilor pentru încălcarea normelor de concurență loială a fost majorată de la 5% la 10% din cifra de afaceri totală a companiei din anul precedent.

Ministrul Energiei din Moldova, Dorin Junghietu, a declarat, la întoarcerea din Azerbaidjan, că această țară joacă un rol decisiv în asigurarea securității energetice a pieței europene.
