Dan Dungaciu. Foto: Inquam Photos / George Călin
Reacția a venit în urma declarației lui Dungaciu, potrivit căreia România nu ar mai trebui să finanțeze Moldova din cauza deficitului bugetar. Șalăru l-a acuzat, de asemenea, pe Dungaciu de o politică pro-rusă.
„Deficitul economic este ceea ce este. România încetează orice finanțare externă, fie că este vorba de Ucraina, fie că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin Fondul de Investiții al Moldovei, pe care l-am propus”, a declarat Dan Dungaciu pentru unul dintre canalele de televiziune.
„Nu mai există bani pe gratis. România trebuie să investească, nu să acorde finanțare nerambursabilă”, a adăugat el.
În cadrul aceleiași emisiuni, Dungaciu a mai afirmat că sprijinul financiar ar trebui înlocuit cu un mecanism de investiții, de pe urma căruia vor beneficia din punct de vedere economic atât România, cât și Republica Moldova.
Această declarație a stârnit un val de reacții atât în România, cât și în străinătate.
„Rusia la porți”
„Declarațiile lui Dan Dungaciu potrivit cărora nu ar mai trebui să se acorde ajutor Moldovei, ci aceasta ar trebui privită doar ca o simplă afacere prin intermediul unui posibil viitor fond de investiții, de pe urma căruia vor «beneficia» atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, sunt greu de înțeles, având în vedere relațiile economice moldo-române”, scrie Șalăru într-o postare pe Facebook.
Potrivit fostului ministru, România a realizat investiții străine directe în Moldova în valoare de aproximativ 480 de milioane de euro, la care se adaugă circa 350 de milioane de euro, reprezentând capitalul a peste 1.500 de companii românești care își desfășoară activitatea în țara noastră. Aceasta înseamnă peste 30.000 de locuri de muncă.
Sprijinul acordat de București depășește dimensiunea economică, consideră fostul oficial moldovean.
„Republica Moldova are nevoie de ajutor, deoarece face parte din România, iar, ajutând această bucățică de pământ românesc, România se ajută pe sine. Moldova a încetat de mult să mai fie o problemă externă pentru România și a devenit una internă, iar securitatea României nu mai începe de la Prut, ci de la Nistru”, afirmă acesta.
Dan Dungaciu, legăturile cu rușii și pro-rușii din Moldova
În articolul său, Anatol Șalăru reamintește că Dan Dungaciu a avut în trecut relații strânse cu autoritățile de la Chișinău. După ce, în iulie 2010, Dungaciu a obținut cetățenia moldovenească, a fost numit consilier al lui Mihai Ghimpu (pe care, oricât s-ar vrea, nu-l putem numi pro-rus), pe atunci președinte interimar, pe probleme de integrare europeană.
„Care este, așadar, motivația lui Dan Dungaciu de a ataca, din poziția de lider al AUR, Republica Moldova și autoritățile de la Chișinău?”, întreabă Șalăru.
Fostul ministru leagă schimbarea de poziție a lui Dungaciu de un eveniment organizat la Chișinău la începutul acestui an.
Prezentarea cărții ca trădare față de patrie
Menționăm că, pe 15 ianuarie 2026, Dan Dungaciu și-a prezentat la Chișinău cartea despre Donald Trump. Printre oaspeții săi s-au numărat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM, condus de Igor Dodon, și ai MAN, partidul condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, afirmă Șalăru, care publică și fotografii de la prezentare.
„În fotografiile de mai jos îl puteți vedea pe Oleg Valentinovici Rvačev, care figurează ca atașat al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este, de asemenea, al treilea reprezentant al Federației Ruse în Comisia Comună de Control (CCC), organismul care asigură respectarea Acordului de încetare a focului pe Nistru. Funcția pe care o ocupă indică în mod clar legătura sa cu GRU”, consideră Șalăru.
Al doilea „invitat” la prezentarea cărții a fost Daniil Zakharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitatea sa din Transnistria și Gagauzia. Șalăru a prezentat fotografii în care acesta apare în Transnistria și Gagauzia alături de ambasadorul rus acreditat la Chișinău.
În numele lui Igor Dodon și al PSRM, la eveniment a participat Adrian Albu, fostul candidat al PSRM la funcția de primar al Chișinăului, despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta discută cu Iurii Gudilin, prezentat ca agent al FSB, în contextul susținerii lui Alexandru Stoianoaglo.
În numele lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, declarat persoană indezirabilă în România și, ulterior, în spațiul Schengen, a participat deputatul din partea MAN, Haik Vartanyan, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi”, — a explicat Anatol Șalăru.
„Toate aceste personalități, care «iubesc» România, au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu”, — a subliniat el.
Apel către Maia Sandu
În apelul său către președinta Moldovei, fostul ministru a menționat: „Poate că a sosit momentul ca președinta Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești de la Dan Dungaciu”, — propune Anatol Șalăru și compară situația cu cea a fostului adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Bălan, acuzat de trădare de stat.
Și își încheie postarea cu o avertizare. El sugerează că influența Rusiei se manifestă în jurul lui Dan Dungaciu și al AUR (Alianța pentru Unirea Românilor).
„Privind fotografiile și analizând comportamentul AUR, condus de Gheorghe Simion, refuzul de a vota pentru doborârea dronelor rusești, votul negativ împotriva sprijinului acordat de SUA, precum și lipsa condamnării Federației Ruse, ale cărei drone continuă să «ne viziteze», putem reformula titlul cărții lui Dan Dungaciu în «Rusia la porți», consideră Șalăru.
Ce este Fondul Moldovei
La câteva zile după emisiunea televizată, Dungaciu a explicat pe pagina sa de Facebook cum vede el funcționarea acestui fond.
„Fondul Moldovei este o idee pe care am lansat-o împreună cu domnul Petrișor Peiu la Chișinău în urmă cu mai bine de zece ani. Lansarea oficială a avut loc în 2016, iar astăzi proiectul este inclus în programul parlamentar AUR. Fondul Moldovei este un mecanism menit să reglementeze relațiile economice dintre cele două maluri ale Prutului, pentru a elimina cercul vicios al fluxurilor financiare dintre București și Chișinău și a face aceste relații cu adevărat transparente din punct de vedere financiar. „Reacția la această inițiativă a fost foarte pozitivă”, a declarat Dungaciu.
Primul vicepreședinte al AUR a criticat actualul guvern al Moldovei, care, potrivit acestuia, a influențat relațiile cu o parte a opiniei publice din România.
„Actualul guvern a reușit să îndepărteze o parte semnificativă a cetățenilor români de interesul față de Republica Moldova”, afirmă Dan Dungaciu.
Motivul, în opinia politicianului român, constă în faptul că Moldova nu a restituit României clădirea care constituie un obiectiv de patrimoniu cultural – fosta Seminarie Teologică din perioada interbelică, actualmente sediul Bibliotecii Naționale din Chișinău.
„Această restituire ar avea o semnificație profundă, mai ales pentru că ar stabili o identitate între România și Republica Moldova. Din acest punct de vedere, ar fi fost un gest unic, care ar fi arătat că relațiile dintre cele două state sunt mai mult decât simple relații de vecinătate. Această intenție nici măcar nu a fost anunțată cum se cuvine, când a izbucnit furtuna. Societatea civilă, partidul de guvernământ PAS și toate mass-media s-au mobilizat împotriva proiectului, inclusiv susținătorii din București. Presiunea a fost enormă, proiectul a eșuat și nu s-a mai întâmplat nimic. Nici doamna Maia Sandu nu a uitat. Acest episod, care îi irită pe cei care nu doresc să privească relațiile bilaterale în contextul identității, a trecut în istorie”, afirmă Dungaciu.
El confirmă, de asemenea, că România rămâne principalul sprijin al Moldovei în situații de criză și avertizează împotriva deteriorării relațiilor dintre cele două state.
„România este tot ce îi rămâne Republicii Moldova atunci când i se ia totul”, declară Dungaciu.
În același timp, el avertizează autoritățile de la Chișinău:
„Nu vă certați cu românii de pe malul drept al Prutului. Nu le dați de înțeles că nu aveți nevoie de ei.”
Iată ce pasiuni clocotesc în țara vecină în jurul Republicii Moldova.
