Creșterea deficitului bugetar
În perioada ianuarie-mai 2026, veniturile bugetului de stat au depășit 30,3 miliarde de lei, iar cheltuielile au ajuns la aproape 38,0 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat la sfârșitul lunii mai s-a ridicat la aproximativ 7,7 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 777,1 milioane de lei (sau de 11,4%) față de perioada similară a anului trecut. Informația a fost comunicată de Ministerul Finanțelor, care a prezentat bilanțul primelor cinci luni.
Principala cauză a creșterii deficitului bugetar al Moldovei în 2026 a fost creșterea mai rapidă a cheltuielilor (cu 4,4%) pe fondul stagnării veniturilor (o creștere de doar 2,8%).
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie-mai 2026, veniturile bugetului de stat s-au ridicat la peste 30,3 miliarde de lei, iar cheltuielile – la aproape 38,0 miliarde de lei.
Situația a fost agravată de reducerea bruscă a granturilor externe, pe fondul condițiilor economice actuale din regiune. În aceeași perioadă, volumul granturilor externe primite s-a prăbușit de la 1,77 miliarde de lei (în 2025) la doar 210 milioane de lei.
O parte esențială a cheltuielilor revine transferurilor. Fondurile sunt direcționate către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale (BASS) și fondurile de asigurări de sănătate (FAOAM). Creșterea la această rubrică a depășit 1 miliard de lei față de anul trecut. Asigurările sociale absorb, în mod tradițional, aproximativ 26% din totalul fondurilor bugetare.
Cheltuielile cu personalul au crescut la 4,49 miliarde de lei. Acest lucru este legat de menținerea fondului de salarii al angajaților din sectorul public. Pentru rambursarea TVA-ului și a accizelor către agenții economici s-au cheltuit peste 1,92 miliarde de lei (o creștere de 29,3%). Serviciile publice de interes general reprezintă aproximativ 14,3% din totalul cheltuielilor.
Pe locul al doilea în ceea ce privește volumul finanțării, cu o pondere de aproximativ 23%, se află educația. Sistemul de sănătate beneficiază de aproximativ 11,4% din buget.
Datoriile nu ajută
Pentru acoperirea deficitului bugetar acumulat, guvernul a utilizat atât surse interne – au fost atrase 8 miliarde 692,7 milioane de lei –, cât și surse externe – s-au primit 2 miliarde 614,5 milioane de lei de la partenerii internaționali. Variația soldului a fost de minus 3 miliarde 699,9 milioane de lei.
Economia Moldovei se confruntă cu dificultăți serioase și nu este capabilă să acopere cheltuielile bugetare. În opinia economistului Vladimir Golovatiuc, creșterea deficitului bugetar cu 11,4% (de la 6,8 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2025 la 7,6 miliarde de lei în 2026) creează o situație destul de complexă în bugetul de stat.
„Nici datoriile nu mai ajută la creșterea cheltuielilor. Acum un an, în perioada ianuarie-mai, datoriile guvernului în structura deficitului bugetului de stat se ridicau la 2,3 miliarde de lei, iar acum – la 11 miliarde de lei. Adică o creștere de 4,2 ori! Aceasta înseamnă că economia nu asigură autorităților resursele necesare pentru o creștere sustenabilă a cheltuielilor bugetare”, consideră economistul.
Și nu pentru că mediul de afaceri nu ar vrea, ci pentru că aceasta este situația generală a economiei: veniturile mediului de afaceri nu cresc, ci se reduc. „Dacă în 2026 s-ar menține aceeași proporție a veniturilor față de PIB ca în 2025, veniturile bugetare ar crește cu 10%, și nu cu 2,8%, cum se întâmplă acum. Poate de aceea autoritățile intenționează să extindă baza de impozitare, dar nu pe seama valorii adăugate generate în economie. La urma urmei, creșterea împrumuturilor de pe piețele externe și interne, din care cea mai mare parte se îndreaptă către consumul curent și serviciul împrumuturilor contractate anterior, nu asigură bugetului fondurile necesare”, consideră Vladimir Golovatiuc.
Cum să readucem bugetul „la normal”
Conform legii bugetului de stat aprobate, deficitul bugetar în 2026 va fi de 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe se vor ridica la 5,71 miliarde de lei. Însă, după toate aparențele, țara iese din parametrii stabiliți.
„Contrar unor opinii răspândite în spațiul public, susțin că marja de optimizare a cheltuielilor publice este limitată. Acest lucru face din consolidarea fiscală singura strategie evidentă pentru aducerea deficitului bugetar în limite controlabile (maximum 2-3% din PIB)”, consideră economistul Adrian Lupușor.
În opinia expertului, deficitul bugetar depășește de două ori nivelul optim, iar presiunea pe care o exercită asupra economiei este enormă.
Menținerea unui deficit bugetar ridicat obligă guvernul să împrumute din ce în ce mai mult de la băncile comerciale. În prezent, aproximativ 40% din datoria publică este reprezentată de datoria publică internă, care se acordă la rate ale dobânzii relativ ridicate (9-10%). Prin urmare, un deficit bugetar mai mare implică o intensificare a concurenței între guvern și sectorul privat pentru resursele de credit ale băncilor comerciale, resurse care ar putea fi direcționate către economie, consideră expertul.
Unde este echitatea fiscală?
Adrian Lupușor, director executiv EXPERT GRUP:
– Extinderea bazei de impozitare trebuie să se realizeze prin eliminarea numeroaselor facilități fiscale, în special a celor care decurg din cota diferențiată de TVA. De asemenea, prin combaterea economiei informale. Extinderea bazei de impozitare, reducerea deficitului de TVA (care, potrivit estimărilor FMI, reprezintă 25–30% din potențialul de colectare a impozitelor), formalizarea treptată a economiei informale și modernizarea Serviciului Fiscal de Stat reprezintă măsuri capabile să asigure venituri suplimentare de 2 până la 4 puncte procentuale din PIB în decurs de patru-cinci ani, conform estimărilor partenerilor externi.
Este important de subliniat că extinderea bazei de impozitare nu implică o majorare a impozitelor, ci mai degrabă o reducere a fragmentării Codului fiscal prin eliminarea unei serii de facilități și excepții fiscale, care generează numeroase inegalități și creează un spațiu propice evaziunii fiscale.
Cea mai mare problemă, din acest punct de vedere, o reprezintă TVA-ul. Deși cota standard a TVA-ului în Moldova este de 20%, cota efectivă a TVA-ului este de două ori mai mică – aproximativ 10%. Aceasta înseamnă că, anual, peste 30 de miliarde de lei moldovenești nu ajung în buget din cauza multitudinii de cote diferențiate de TVA (de exemplu, cota redusă de TVA se aplică pâinii, lapte, medicamente, gaz natural, produse agricole în stare naturală, zahăr, biocombustibil, sectorul HoReCa, produse de igienă etc., iar pentru imobile, autovehicule sau majoritatea serviciilor TVA-ul nu se aplică deloc).
Unificarea cotei de TVA și limitarea sistematică a scutirilor, excepțiilor și cotelor reduse reprezintă una dintre cele mai eficiente reforme fiscale posibile.
De ce?
Din punct de vedere al echității, cotele reduse și scutirile funcționează, de fapt, ca niște subvenții implicite, nețintite și netransparente, ale căror beneficiari principali, în termeni absoluți, nu sunt gospodăriile cu venituri mici, așa cum sugerează retorica apărării puterii de cumpărare, ci consumatorii cu venituri mari, care au un volum de consum semnificativ mai mare de bunuri vizate.
Prin urmare, fiecare leu din cheltuielile fiscale alocate prin cota redusă duce la un transfer regresiv, în timp ce aceeași resursă, redistribuită prin intermediul unor alocații sociale specifice sau al unor compensații în funcție de venit, ar aduce un beneficiu net mai mare categoriilor vulnerabile ale populației.
În plus, scutirile respective nu numai că reduc veniturile bugetare, ci și întrerup lanțul TVA. De exemplu, un contribuabil care vinde bunuri scutite de TVA (locuințe, servicii medicale, transport public) nu poate deduce TVA-ul din achiziții; prin urmare, acest TVA devine un cost și se transferă asupra prețului final, dar rămâne invizibil.
Aceasta înseamnă că „scutirea” de TVA reprezintă, de fapt, o impozitare ascunsă cu o cotă inegală, care depinde de ponderea costurilor intermediare. Lanțul TVA distorsionat este una dintre principalele cauze ale decalajului semnificativ în ceea ce privește impozitarea cu TVA, potrivit estimărilor FMI.
Experții aduc și o serie de alte argumente în favoarea necesității unificării impozitării indirecte. Întrebarea este doar: la ce cotă? – rămâne deocamdată deschisă.
Abonați-vă la actualizările noastre
