Pentru a înțelege natura crizei actuale, Dalio sugerează să se facă o distincție clară între conceptele de „avere” și „bani”. Bogăția este capitalizarea activelor, care adesea există doar pe hârtie. Un start-up poate avea o evaluare de 1 miliard de dolari după ce a strâns o rundă de finanțare de doar 50 de milioane de dolari. Aceste cifre sunt raportate și cresc averea virtuală a fondatorilor și investitorilor, dar nu pot fi cheltuite direct.
În schimb, banii reprezintă adevăratul mijloc de plată, lichiditatea necesară pentru achitarea datoriilor, plata impozitelor, acoperirea pierderilor sau returnarea fondurilor către investitori atunci când pozițiile sunt închise.
Dezinflatarea unei bule este procesul de transformare a bogăției în bani. Acesta este declanșat atunci când deținătorii de active de hârtie au nevoie urgentă de numerar real pentru a-și îndeplini obligațiile financiare. Mai ales atunci când „bogăția” nu generează „bani” direct prin profituri.
Care este problema?
Principala problemă a sectorului IA până în vara anului 2026 este decalajul solid dintre cheltuielile de capital și veniturile reale. În acest an, giganții tehnologiei – Microsoft, Alphabet, Meta, Amazon – au planificat să cheltuiască aproximativ 650 de miliarde de dolari pentru achiziționarea de cipuri, servere și construirea de centre de date.
Fonduri de risc precum Sequoia Capital estimau în urmă cu un an că, pentru a recupera investițiile în infrastructură de o asemenea amploare, industria IA ar trebui să genereze venituri de peste 1 000 de miliarde de dolari din produsele finale. Realitatea s-a dovedit a fi cu un ordin de mărime mai modestă. Sectorul corporatist este extrem de reticent în a integra modele lingvistice din cauza riscurilor de scurgeri de date și de halucinații ale algoritmilor. Veniturile din vânzarea de abonamente la inteligență artificială și de software specializat sunt de ordinul zecilor, dar sunt departe de a fi de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Întreprinderile au construit infrastructuri digitale ale căror produse nu au găsit încă un cumpărător solvent de masă.
Bariera energetică
Problemele au început nu doar din cauza cererii slabe, ci și din cauza constrângerilor fizice. Rețelele de generare necesită de la an la an cantități tot mai mari de energie electrică de bază. Aici geopolitica a interferat cu planurile tehnologice.
Blocarea strâmtorii Ormuz în primăvara anului 2026 a declanșat o creștere globală a tuturor tipurilor de energie. Costul petrolului s-a consolidat peste 100 de dolari pe baril, iar prețurile gazelor naturale au crescut vertiginos în Europa și Asia. Deși SUA are propria bază de gaze naturale, rețeaua electrică americană nu a fost pregătită pentru creșterea simultană a costurilor resurselor și pentru creșterea bruscă a consumului din noile mega centre de date. Costurile de exploatare pentru răcirea și alimentarea rafturilor de servere au crescut cu 30-40% față de planurile de afaceri pentru 2024, ceea ce a făcut ca exploatarea multor centre de date să nu fie rentabilă.
În paralel, companiile de tehnologie au întâmpinat rezistență din partea publicului, care nu este mulțumit de creșterea facturilor la energie. Aprobarea de noi locații de construcție pentru centre de date în statele americane Virginia, Texas și Ohio este blocată de municipalitățile locale. Apetitul serverelor duce la un deficit de capacitate în rețelele locale și la creșterea tarifelor pentru populație. În plus, sistemele de răcire necesită milioane de galoane de apă dulce. Pe fondul schimbărilor climatice, retragerea resurselor de apă provoacă proteste deschise din partea fermierilor și a locuitorilor locali. Industria se confruntă cu efectul „nu în curtea mea”, care a stopat fizic extinderea infrastructurii IA.
Dezumflarea bulei nu va afecta supraviețuirea bigtech în sine, ci multiplii de evaluare ai raportului dintre prețul acțiunilor și profit. Piața a construit o primă în prețul acțiunilor acestor companii pentru creșterea exponențială a IA. Eliminarea acestei prime ar însemna o scădere cu 30-40% a capitalizării sectorului tehnologic. În termeni absoluți, comprimarea indicelui Nasdaq 100 cu o treime ar duce la evaporarea a 7-8 trilioane de dolari din averea virtuală. Aceasta ar fi o prăbușire gravă a pieței bursiere, extrem de dureroasă pentru investitorii de retail și fondurile de pensii, dar, spre deosebire de 2008, este puțin probabil să declanșeze o criză bancară clasică și o serie de default-uri în sectorul financiar.
Răcirea sistemului
Pentru Statele Unite, răcirea boom-ului IA reprezintă o amenințare de aterizare dură pentru economie. Creșterea din Statele Unite începând din 2024 s-a bazat pe doi piloni: efectul bogăției de pe piața bursieră și investițiile masive de capital în infrastructură ale întreprinderilor.
Dacă piața bursieră se corectează cu 30%, consumatorii se simt mai săraci și reduc brusc cheltuielile. Vânzările cu amănuntul intră în teritoriu negativ. În același timp, giganții tehnologici, care au înregistrat pierderi din AI, trec în modul de austeritate. Construcția de noi centre de date va fi înghețată, iar contractele pentru echipamente, beton, cabluri și sisteme de răcire vor fi anulate. Programele de recrutare în domeniul ingineriei vor fi, de asemenea, reduse.
În contextul inflației din Orientul Mijlociu (scumpirea benzinei) și al ratelor ridicate ale dobânzilor Fed, oprirea ciclului de investiții al întreprinderilor tehnologice privează economia americană de ultimul său motor de creștere. Urmează stagflația: economia stagnează din cauza lipsei de investiții, în timp ce prețurile rămân ridicate din cauza întreruperii logisticii energetice globale. În cazul extrem, economia ar putea intra într-o recesiune îndelungată – de până la un an -, mai ales dacă se adaugă la ecuație o scădere accentuată a migrației (ceea ce înseamnă nu numai o reducere a forței de muncă, ci și a consumului, prăbușirea părții din economie care este orientată spre deservirea a milioane de migranți). Dar chiar și o scădere a ratei de creștere la 0-0,5 % ar fi extrem de dureroasă.
Mai departe, peste tot
Economia mondială va resimți lovitura prin intermediul lanțurilor de aprovizionare cu microelectronică. O scădere a comenzilor pentru noile acceleratoare de la Nvidia și AMD va afecta instantaneu planurile de producție ale TSMC din Taiwan. Dar principalele victime vor fi producătorii de cipuri de memorie.
Coreea de Sud (Samsung, Hynix), a cărei economie a fost deja afectată de criza energetică, se va confrunta cu un efect de bici. Stocurile uriașe de memorie HBM, produse pentru boom-ul așteptat al centrelor de date, nu vor fi revendicate. Prețurile cipurilor se vor prăbuși, veniturile din export ale economiilor asiatice se vor prăbuși, declanșând o recesiune în regiunea Asia-Pacific. De aici, criza se va extinde la toate țările din lume. Cu o inflație încă ridicată, arsenalul băncilor centrale va fi limitat, amenințând să agraveze și mai mult criza. În sfârșit, atât situația geopolitică, cât și cea politică internă din multe țări sunt extrem de volatile, ceea ce ar putea determina politicienii și autoritățile de reglementare să ia măsuri eronate. În general, perspectiva unei noi recesiuni globale pare, deși nu este un scenariu „de bază”, destul de probabilă.
Previziunile lui Ray Dalio indică sfârșitul etapei de optimism irațional cu privire la sectorul IA. Tehnologia va rămâne cu siguranță printre noi, dar perspectivele sale financiare trebuie reevaluate. Inteligența artificială va înceta să mai fie un cuvânt magic care atrage trilioane gratuite pentru un trai sănătos. După cutremur, rețelele neuronale și industriile care le deservesc vor deveni un sector „matur” în care fiecare dolar investit trebuie să aibă o justificare clară a randamentului investiției. Adaptarea economiei globale la această realitate va dura următorii câțiva ani, eliminând în același timp de pe piață capitalul în exces acumulat în ultimii ani.
Elaborat de Bloomberg TV
