Ion Dodon
Backgraund profesional: Ion Dodon este licențiat în drept și deține masterat în reglementarea juridică a asigurării de asistență medicală. Pe parcursul carierei sale, a ocupat funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (inclusiv cea de secretar de stat), Ministerului Justiției și Aparatului Guvernului Republicii Moldova.
LP: – Domnule director, ați prezentat recent la Comisia parlamentară raportul privind executarea bugetului fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2025. Totuși, vreau să vă rog să ne spuneți și nouă, succint, care au fost evoluțiile și provocările pe parcursul anului trecut.
– Executarea fondurilor pentru anul 2025 este exemplară. Avem o executare, atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli, în jur de 99%. Deci, la capitolul venituri chiar este de 99,4%, la capitolul cheltuieli este de 98,9%. Deci, practic, este o executare integrală pe ambele capitole. Bugetul a fost adoptat fără niciun deficit, respectiv ne-am încadrat în cheltuieli. Toate programele și țintele care au fost stabilite de Guvern și Ministerul Sănătății au fost atinse. În raportul de audit remis către Curtea de Conturi, opinia de audit este una fără rezerve. Asta ne bucură, pentru că arată că evidența și raportarea pe care o facem în fața Guvernului sunt fidele. Se bazează pe date și cifre reale.
Să zic așa, nivelul de implementare a recomandărilor emise anterior de către Curtea de Conturi este unul dintre cele mai înalte din Republica Moldova. Avem 80% din recomandări implementate, iar cele care nu au fost încă finalizate, puține la număr, au durat puțin mai mult doar pentru că sunt în proces de lucru. Fiind o instituție care gestionează un buget și încheie contracte cu sute de prestatori de servicii medicale din țară, este bine ca politicile financiare adoptate de noi să fie planificate din timp. Am avut nevoie de timp pentru a implementa schimbările de metodologie, oferind astfel timp prestatorilor să își planifice bugetele fără a le perturba activitatea. Continuăm procesul până la onorarea tuturor recomandărilor. Constatări ale Curții de Conturi există întotdeauna, în orice instituție, mai ales în una care gestionează un buget atât de mare, cum este cel al CNAM, și cu un amalgam atât de mare de provocări; totuși, acestea sunt minore în raport cu problematica gestionată de către companie.
LP: – Totuși, ați avut rectificări de buget anul trecut. Dar, din câte înțeleg, în continuare, va trebui cumva să vă conformați cerințelor Uniunii Europene ca să fie, maxim, o singură rectificare.
– Noi am avut o singură rectificare în 2025, spre deosebire de celelalte bugete. Rectificarea s-a datorat în primul rând faptului că am acumulat cu 70 de milioane de lei mai mult din primele de asigurări obligatorii în sumă fixă, care trebuiau reflectate în legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Dat fiind acest fapt, Ministerul Sănătății a venit pe parcursul anului cu propunerea de a îmbunătăți activitatea unităților de primire urgentă. Secțiile de primire urgentă de la instituții mari și mici au primit bugete mult mai mari pentru a stimula activitatea lor, pentru a reduce nivelul de internare în staționar, încât cazurile în care este posibil de evitat internarea să fie soluționate la nivel de unitate de primire urgentă, dar la un nivel de calitate mai înalt. Aceasta a fost rectificarea din anul 2025.
LP: – Cum se resimt schimbările demografice asupra colectării fondurilor AOAM și care sunt perspectivele pe termen mediu și lung, în contextul scăderii populației și al migrației?
– Deocamdată, situația este sub control, nu vedem o presiune prea mare pe bugetul asigurărilor medicale obligatorii, dar ne îngrijorează acest fapt pe termen mediu și, mai ales, pe termen lung. Migrația, care deși nu are amploarea pe care a avut-o la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, totuși există încă. Însă sunt și fenomene îmbucurătoare: sunt persoane care se reîntorc în Republica Moldova și văd că Guvernul întreprinde măsuri foarte sistemice, foarte bine orientate pentru reintegrarea și revenirea acasă a cetățenilor noștri din diasporă. Mă bucur că mulți tineri, studenți, absolvenți chiar ai Universității de Medicină, mai mult ca oricând, rămân acasă. Totuși, fenomenul migrației există și, din păcate, există și fenomenul îmbătrânirii populației. Există schimbări demografice latente.
Aceasta ar crea probleme pentru viitor, dacă nu o să întreprindem nimic. Noi suntem o instituție foarte sensibilă la asemenea fenomene. Pe de o parte, la crearea fondurilor de asigurări participă persoanele active. Dacă cei activi o să plece din țară sau dacă se nasc mai puțini copii și, respectiv, populația îmbătrânește, atunci populația activă care contribuie prin prime de asigurare – salariați sau antreprenori – o să fie mai puțină. Iar, pe de altă parte, rămân în țară cei care sunt mai în vârstă, populația îmbătrânește și consumă servicii medicale din ce în ce mai multe. Atunci presiunea este dublă: cel care pleacă nu contribuie, dar cel care rămâne cere cheltuieli mai mari. Noi trebuie să fim precauți aici și să anticipăm anumite fenomene. Ar trebui să ne concentrăm și pe găsirea altor surse de finanțare.
LP: – De exemplu?
– De exemplu, sunt accizele pentru consumul de produse dăunătoare sănătății, cum ar fi țigaretele. Eu aș zice că o parte din ele trebuie să fie prin lege destinate anume pentru îmbunătățirea stării de sănătate. Dar, la moment, dacă vorbim de accize, politica noastră fiscală este că acesta e un impozit cu caracter general, se varsă în bugetul de stat și după aceea se distribuie după principii generale. Dar nu numai aceasta; în general, creșterea transferurilor de la bugetul de stat pe bază de impozite referitoare la consum – pe taxa pe valoarea adăugată, pe accize, dar și pe alte tipuri de impozit, pe venit, pe profit – ne va ajuta să asigurăm o sustenabilitate financiară.
Și lucrul cel mai important pe care putem să-l facem este să ducem o evidență mult mai strictă a persoanelor care sunt active. Noi facem asta: dacă în 2021-2022 aveam doar 58-60 de mii de persoane care achitau prima în sumă fixă, acum avem 150 de mii. Deci, acest contingent de persoane active este practic cu 100 de mii mai mare. Este la suprafață.
De asemenea, trebuie să avem o mai bună echitate între diferite categorii, pentru că acum presiunea cea mare este pusă pe salariat și, până la urmă, pe angajator care plătește salariul – se achită 9% din salariu. Este mai puțină presiune pe alte categorii de self-employment, de auto-angajați, cum ar fi profesiile juridice, de exemplu, sau chiar pe micii antreprenori. Sau pe aceiași deținători de terenuri agricole – acum, legea scrie că ei achită prima de asigurare de 2.527 de lei până la 31 martie. Dar lucrurile s-au schimbat. Aceasta era valabil mai mult în anul 2004, când toți au primit cote de teren echivalent și erau undeva la un nivel de egalitate. Noi acum ar trebui să facem distincții între cel care are o cotă de teren în sat și, poate, nici nu o lucrează, și cel care are sute sau mii de hectare. Legea, la moment, este pentru toți egală.
Ce mai putem noi să facem aici? Noi asta la fel facem, dar trebuie să consolidăm aceste mecanisme. Ar trebui să facem o procurare de servicii mult mai orientată spre rezultat. Atunci când procurăm un serviciu medical, ne interesează nu doar volumul și nu doar ca noi să achităm instituțiilor medicale atâția bani cât au nevoie să plătească salariile, ci și să stabilim niște indicatori de rezultat, niște ținte pe care instituția să le obțină în teritoriul pe care îl deservește. De exemplu, ca populația să nu fie nevoită să se interneze atât de des în spital. Asta înseamnă că sectorul de asistență medicală primară și sectorul ambulatoriu trebuie să lucreze mai activ și să aibă rezultate mai bune. Or, spitalul cheltuie bani foarte mulți; la ziua de astăzi, jumătate din bugetul nostru se duce către spitale. Nivelul de finanțare a spitalelor ar trebui să se reducă în 5-7 ani de la jumătate la 40% din buget. Asta ne-ar da și o economie.
Și, desigur, este vorba de mecanisme de negociere pentru medicamente și dispozitive medicale compensate, pentru anumite servicii de diagnostic prestate preponderent de sectorul privat, astfel încât să asigurăm resurse suficiente pentru a acoperi necesitățile populației.
LP: – Cum vedeți perspectivele fondurilor pentru a acoperi, în mod echitabil, atât creșterea costurilor serviciilor medicale, cât și a medicamentelor compensate?
– Practic, pentru CNAM, instituția fiind un cumpărător strategic – cel mai mare cumpărător de medicamente și dispozitive medicale în Republica Moldova –, prețurile în ultimii patru ani nu au crescut sau au fost creșteri numai pe anumite medicamente care nu sunt cele mai costisitoare și de cel mai mare volum. Pentru că în 2022 Guvernul a adoptat mecanisme noi de negociere a prețurilor la medicamente. Noi am instituit și implementăm acest mecanism: pentru cele mai scumpe medicamente (top 20), noi practic avem prețurile negociate și companiile ne oferă garanții de preț pe un termen de un an, doi, trei. Deja, uitați-vă că este al patrulea an și pentru toate aceste medicamente noi nu avem creștere de preț.
LP: – Ați putea oferi niște cifre privind volumul, costurile?
– În patru ani sunt economii de peste 300 de milioane de lei la capitolul medicamente și dispozitive medicale compensate. Este o sumă, spun eu, semnificativă. Acești bani nu au fost economisiți, dar au fost destinați extinderii listei de medicamente compensate. Pentru că avem o listă din ce în ce mai „sănătoasă”.
LP: – În ce etapă se află implementarea dosarului electronic al pacientului și cum va facilita acesta interacțiunea dintre asigurat, furnizorul de servicii medicale și CNAM în viitorul apropiat?
– Noi, la companie, gestionăm mai multe sisteme informaționale, 14 la număr. Cel mai popular sistem informațional gestionat de CNAM, care a fost elaborat chiar de noi, este sistemul e-Rețeta, care a fost pus în funcțiune la 1 aprilie 2024. În doi ani avem rezultate foarte bune.
Și mai devreme, în noiembrie 2023, am pus în producție un nou sistem informațional de evidență a populației, se numește Sistemul Informațional „Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală”, unde ducem evidența populației asigurate și neasigurate. La fel, ne dă rezultate foarte bune. Vă amintesc că avem aproape 100 de mii de oameni noi care au intrat în sistem și achită prime, iar asta se datorează inclusiv acestui sistem informațional.
Mai avem un sistem informațional mai vechi, Sistemul „Asistență Medicală Primară”, și mai sunt și alte sisteme: Sistemul DRG (Diagnostic Related Groups – Grupe de Diagnostice Înrudite) de evidență a cazurilor tratate în spital, Sistemul de evidență a serviciilor de diagnostic de înaltă performanță. Toate aceste sisteme trebuie să fie interconectate cu „Dosarul electronic de sănătate”, sau dosarul electronic al pacientului. La momentul actual, conceptul acestui sistem este în lucru la Ministerul Sănătății. Desigur că noi, cu toată experiența noastră, participăm cu propuneri și concluzii, ținând cont că gestionăm un aspect foarte important: cel digital și cel financiar în sectorul de sănătate. După elaborarea și definitivarea conceptului, urmează să se determine care instituție va fi obligată să-l implementeze.
LP: – Există în procedură legislativă un proiect de lege care prevede recunoașterea rețetelor eliberate în UE pe teritoriul Republicii Moldova și viceversa. În ce perspectivă ar putea fi realizată în practică această inițiativă?
– Sistemul nostru e-Rețeta a fost testat la acest capitol încă din anul 2024, pentru că ne pregătim intens de aderarea la Uniunea Europeană, și sistemul este capabil de a transmite și de a primi date din celelalte țări membre. Cunosc că este un proiect de lege care are mai multe prevederi, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea prescrierii de rețete. Dar până la aderare nu poate fi vorba de transmiterea datelor; nu m-aș grăbi până la momentul aderării cu implementarea. Trebuie de 100 de ori să măsurăm și o dată să tăiem. Deci, trebuie să fim foarte, foarte bine pregătiți. În afară de aceasta, recunoașterea reciprocă este valabilă în contextul în care între state există relații financiare reciproce. Trebuie să fie un spațiu informațional unic, inclusiv dosarul electronic al pacientului. Nu are rost să meargă separat toate aceste lucruri. Din câte cunosc, statele membre chiar între ele nu sunt foarte active până acum în a permite acces general și stabilesc de regulă relații bilaterale, decât la nivel comunitar.
LP: – Ce pași concreți face CNAM, în colaborare cu autoritățile de reglementare, pentru a simplifica și accelera procedurile de înregistrare a medicamentelor în Republica Moldova?
– Guvernul a promovat în Parlament un pachet legislativ în acest domeniu care, printre altele, prevede și o posibilitate de autorizare și recunoaștere mai facilă a medicamentelor în Republica Moldova care sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene. Compania nu gestionează direct autorizarea, dar suntem foarte interesați să existe un spectru cât mai larg de medicamente în țară. Pentru că aceasta înseamnă acces la terapii și la tratament mai efectiv, ceea ce este deja menirea noastră directă. Ne interesează accesul la medicamente, anume sub acest aspect, pentru că după ce medicamentul este autorizat, noi putem să-l includem într-o listă de medicamente compensate.
Prin faptul că am deschis posibilitatea negocierilor pentru medicamente și prin asigurarea unei transparențe mai mari în ceea ce privește medicamentele compensate, cred că contribuim și la venirea pe piața noastră a unor noi producători. Este important să vină medicamente, să avem 4-5 mii, cum este în țările dezvoltate ale Europei. Înțeleg că acest lucru nu este ușor, pentru că suntem o piață mică, avem o populație de 2,4 milioane de oameni și interesul producătorului nu este atât de mare. Dar acesta nu este unicul criteriu. Trebuie să fie transparență, trebuie să fie mai puțină birocrație, trebuie să fie un mediu concurențial și reguli de joc clare, și atunci criteriul populației poate fi secundar.
La fel, este foarte important să avem medicamente de calitate. Noi, în 2025, am avut cheltuieli pentru compensarea medicamentelor și dispozitivelor medicale de peste 1,2 miliarde de lei – o cifră record până acum, o cifră „sănătoasă”.
În 2025, erau aproximativ 730 de mii de cetățeni care primesc anual, măcar o dată, medicamente compensate. Majoritatea sunt cu maladii cronice și le primesc periodic, însă în medie CNAM a cheltuit 1.755 de lei pentru fiecare dintre aceștia. Dacă în 2021 cheltuiam 600-700 de lei, acum este cu o mie de lei mai mult. Și, așa cum spuneam, prețurile nu au crescut, ceea ce înseamnă că cheltuielile pacienților s-au redus și au crescut cheltuielile statului. Acesta este un lucru benefic, pentru că acesta este scopul activității noastre: protecția financiară a populației. Vorbim despre cei mai vulnerabili, cu maladii cronice, vârstnici. Jumătate din cheltuieli sunt pentru maladiile aparatului circulator. Alte 24% aproximativ sunt pentru boli endocrine, inclusiv diabetul, mai ales cel de tip 1.
Și ce mai este nou și benefic – din 2022 am început mecanismul de compensare și pentru dispozitive medicale: teste, lanțete, seringi pentru cei cu diabet. Mai nou, odată cu publicarea în „Monitorul Oficial”, vor fi compensați și senzorii glicemici, dispozitive moderne de măsurare a glicemiei.
Mecanismul de compensare funcționează în felul următor: statul compensează o mediană a sumei, iar pacientul poate să aleagă fie un dispozitiv gratuit, fie unul puțin mai scump, pentru care poate să contribuie cu o plată. Dar oricum, nu achită 2.000 de lei, ci doar 300-400 de lei.
LP: – Este foarte actual, pentru că știu că statisticile privind diabetul, inclusiv între copii și tineri, sunt în creștere.
– În 2025, de dispozitive compensate au beneficiat 111 mii de pacienți, cei mai mulți dintre ei cu diabet. Aceasta este o cifră record.
LP: – Pentru că este în creștere numărul de îmbolnăviri?
– Pentru că este în creștere accesul populației. Chiar și la aceleași teste și lanțete, anterior se făceau achiziții publice, dar se aștepta adoptarea legii bugetului. Dacă se reușea adoptarea la timp a legii, se anunța concurs, contestație și, în cel mai bun caz, prin luna martie-aprilie se realiza procedura. Câștiga un singur produs, care nu întotdeauna era compatibil cu starea de sănătate a pacientului. Dar pacientul nu avea de ales. Le primea gratuit prin intermediul instituției medicale, de multe ori o instituție republicană sau regională. Farmacii sunt însă și în sate, și în orașele mici, unde nu neapărat sunt spitale. Aceasta este marea diferență.
LP: – Este în discuție proiectul politicii fiscale. Ce noutăți aduce acest document cetățenilor în domeniul asigurării medicale?
– Am primit acest proiect în lucru și ne propunem să venim cu o opinie oficială foarte clară. Din ceea ce vedem, se aduce atingere anumitor activități gestionate de CNAM, în special în ceea ce privește cota primei de asigurare achitată de către salariați. Este important să nu fie afectat sectorul sănătății. Trebuie să dezvoltăm acest sector ca să ajungem la un nivel european. Sunt sigur că nimeni nu are intenția de a dăuna, dar trebuie să fim atenți la riscuri. Desigur, trebuie să fim foarte atenți în ceea ce privește TVA la medicamente. Aici trebuie să aplicăm cu rigurozitate principiul: „Măsoară de o sută de ori și taie o singură dată”.
LP: – Lucrurile în sectorul sănătății se mișcă într-o direcție bună?
– Nu putem vorbi despre o revoluție, dar vorbim de o direcție constantă care ar trebui susținută. Noi, ca țară, trebuie să fim bine pregătiți de aderarea la Uniunea Europeană.
Mă bucur că Ministerul Sănătății a început o reformă în asistența medicală primară, care se desfășoară pe parcursul anului 2026. Poarta de acces a oricărui pacient în sistemul de sănătate este medicul de familie și echipa sa. Scopul acestei reforme este de a spori accesul populației la asistență medicală prin intermediul medicului de familie.
LP: – Ce înseamnă în practică această reformă? Se comasează centrele?
– În practică, aceasta ar însemna ca acolo unde există centre mici, în localități cu un număr redus de populație și unde există un singur medic sau doi, să se facă o administrație comună cu alt centru, pentru a asigura continuitatea asistenței medicale. Să ne închipuim că există un centru unde este doar un singur medic. Ce face pacientul când medicul este în concediu? Omul, dacă se îmbolnăvește, rămâne fără medicamente compensate, se agravează maladia sau scoate bani din buzunar. Și după aceasta se duce la spital, de aici și costurile foarte mari.
LP: – Această reformă se face în paralel cu procesul de reformare a administrației publice locale?
– Nu. Această reformă a început înainte, dar încă este în desfășurare. Noi susținem sectorul de asistență medicală primară, mai ales în această perioadă, dar și să stabilim niște indicatori de performanță, astfel încât să ne orientăm spre o achiziție a serviciilor care dă un randament palpabil. Adică să procurăm mai puțin servicii și mai mult sănătate.
LP: – Vă mulțumim.
