WASHINGTON, DISTRICTUL COLUMBIA — Puțini ar fi putut prevedea ce consecințe va avea pentru Statele Unite aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Contribuind la devastarea sectorului manufacturier american și la reducerea locurilor de muncă din acest sector, integrarea Chinei în economia mondială a ajutat la pregătirea terenului pentru populismul economic de dreapta, care a devenit forța motrice a ascensiunii politice a lui Donald Trump.
PARIS. – La scurt timp după ce s-a aflat că peste 70 000 de marocani încearcă să ajungă în enclavul spaniol Ceuta — mulți dintre ei înotând, traversând strâmtoarea care îl separă de Maroc, — 22 de state membre ale Uniunii Europene au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să convoace o reuniune de urgență a miniștrilor de interne ai UE.
Primul „șoc chinezesc” a urmat aderării Chinei la sistemul comercial mondial, când mobilizarea imensei sale rezerve de forță de muncă ieftină, combinată cu investiții străine de amploare, a dus la o relocare decisivă a capacităților de producție mondiale în această țară.
TEL AVIV — Pe vremuri, tribunalele penale internaționale se ocupau de tragerea la răspundere a liderilor învinși, precum președintele sârb Slobodan Milošević și președintele liberian Charles Taylor.
Cursa pentru inteligența artificială (IA) dintre SUA și China se accelerează într-un ritm amețitor. De fiecare dată, America pare să ia avans, dar China recuperează rapid decalajul.
În 2023, președintele SUA, Joe Biden, a dat instrucțiuni serviciilor secrete americane să transmită Curții Penale Internaționale dovezi privind crimele de război comise de Rusia, cu scopul de a-l pune sub acuzare pe președintele rus Vladimir Putin.
Principala întrebare a epocii noastre nu mai este dacă inteligența artificială va schimba lumea noastră. Ea a schimbat-o deja. În prezent, lumea are nevoie de o busolă morală pentru această tehnologie.
Iată, iar începe cu vechile lui obiceiuri. Președintele SUA, Donald Trump, majorează și reduce taxele vamale după bunul său plac, încălcând acordurile internaționale pe care el însuși le-a semnat și, aproape sigur, încălcând legile federale.
Acum un sfert de secol, capitalizarea bursieră a fiecăreia dintre cele cinci mari bănci din UE o depășea pe cea a celei mai mari bănci din SUA.
PARIS — Timp de mulți ani, Europa și China au reprezentat modele concurente de dezvoltare și de tranziție energetică. Europa a pus accentul pe piețe, reguli comune și organizații multilaterale, în timp ce China s-a concentrat pe politica industrială, investițiile în infrastructură și producție. Europa a elaborat acte normative care au devenit adesea un etalon mondial („efectul de la Bruxelles”). Iar China a construit fabrici.
În perioada 20-28 iunie, Europa a fost lovită de un val puternic de căldură, creând condițiile care au dus la izbucnirea incendiilor forestiere care fac ravagii în prezent pe teritorii întinse din Franța și Spania.
S-au spus deja multe lucruri despre riscurile pe care le prezintă inteligența artificială (IA) pentru forțele armate și securitate. Însă puțini acordă atenție amenințărilor la adresa culturii și economiei, care provin de la modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), antrenate pe un număr redus de limbi și aflate în proprietatea unui număr restrâns de companii transnaționale.
Începând cu mijlocul lunii decembrie 2025, sudul Africii a fost afectat de câteva luni de ploi neîncetate. Inundațiile au acoperit drumuri, poduri, clinici și școli în întreaga provincie Gaza din Mozambic, afectând peste 700 000 de persoane și forțând peste 200 000 să-și părăsească locuințele.
Semnarea unui contract de închiriere pe 20 de ani pentru un centru de date nu este probabil percepută ca un eveniment legat de domeniul monetar și creditar. Nici măcar anunțul privind o monedă stabilă, ancorată la dolar și legată de boom-ul inteligenței artificiale, nu va fi neapărat încadrat în această categorie.
KIEV — La fel cum aristocrații francezi din timpul Vechiului Regim abia își puteau imagina abolirea titlurilor lor nobiliare, majoritatea conducătorilor universităților de astăzi nu își pot imagina o lume în care diplomele pe care le acordă s-ar transforma în bucăți de hârtie fără valoare.
Ascensiunea fulminantă a Chinei, invazia Rusiei în Ucraina și războiul dintre SUA și Israel pe de o parte și Iranul pe de altă parte au transformat rivalitatea geopolitică în principala forță care determină economia mondială.
De obicei, războaiele distrugeau porturile, rețelele energetice și căile ferate. Astăzi, însă, ținta lor este din ce în ce mai puțin vizibilă, deși refacerea ei este mult mai dificilă. Este vorba despre infrastructura publică digitală (prescurtată IPD), de care depinde societatea modernă: platformele de identificare, sistemele de plăți, schimbul de date.
MILANO — În cadrul reuniunii Forumului Economic Mondial din 2026 de la Davos, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a descris „decalajul” din ordinea mondială și a îndemnat puterile medii să „acționeze împreună”. El a avertizat că, în timp ce marile puteri își pot permite (deocamdată) să „acționeze singure” în această nouă lume, care amintește de lumea descrisă de Hobbes, puterile medii trebuie să se așeze la masa negocierilor. Altfel, riscă să ajungă „pe meniu”.
Multe țări din Uniunea Europeană, începând cu Germania, consideră că majorarea cheltuielilor pentru apărare va crea în mod automat condițiile necesare pentru asigurarea securității Europei.
Când, în 1939, a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, în Canada aproape că nu exista o industrie militară semnificativă. Însă, în următorii șase ani, fabricile canadiene au produs mii de avioane, sute de nave de război și peste 800.000 de unități de tehnică blindată. O țară cu o populație de doar 11 milioane de locuitori s-a transformat într-un puternic centru militar-industrial.
