(C) Project Syndicate

Transformă inteligența artificială economia în mod real sau promisiunile de creștere rapidă sunt doar vorbe goale? Piețele bursiere din SUA înclină cu siguranță spre prima opinie: acțiunile din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei au reprezentat aproximativ trei sferturi din câștigurile din indicele S&P 500 în acest an. Investitorii în capital de risc par, de asemenea, convinși, o estimare sugerând că 200 de miliarde de dolari au fost injectate în sectorul IA numai în 2025.

Studiile demografice realizate de o multitudine de grupuri de reflecție avertizează în mod corect că, până în 2050, Europa se va confrunta cu costuri și poveri sociale nesustenabile din cauza îmbătrânirii populației. Dar acestea sunt ignorate, etichetate drept speculații și alarmism. Oficialii europeni reacționează cu tăcere. Partidele politice de pe continent evită cu grijă subiectul, temându-se de consecințele electorale ale reformelor necesare.

Decarbonizarea sistemelor energetice se bazează în mare măsură pe energia eoliană și solară. Din fericire, costul energiei solare scade rapid, iar în combinație cu bateriile ieftine disponibile în prezent, energia solară a devenit o sursă de energie competitivă și fiabilă în zonele însorite. Cu toate acestea, deși energia eoliană furnizează mai multă energie decât cea solară, utilizarea sa s-a extins mai greu, în parte din cauza opoziției politicienilor și a comunităților locale.

Nu există nicio îndoială că inteligența artificială (AI) schimbă economia globală într-un ritm fără precedent. Dar va scuti oare țările bogate de povara datoriilor lor tot mai mari, mai ales că îmbătrânirea rapidă a populației sporește povara costurilor de securitate socială? Și dacă da, vor putea aceste țări să își mărească în liniște deficitele bugetare, împrumutându-se efectiv pe seama generațiilor viitoare super-bogate?

Într-un discurs adresat Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU), președintele american Donald Trump a declarat că a „pus capăt celor șapte războaie fără sfârșit” și a condamnat ONU pentru lipsa sa de acțiune.

Douăzeci de democrații, reprezentând atât Nordul global, cât și Sudul global, s-au reunit la ONU la 24 septembrie nu numai pentru a-și reafirma angajamentul față de democrație, ci și pentru a dezvolta un plan de acțiune care să o susțină și să o îmbogățească.

La începutul anilor 1940, în timp ce al Doilea Război Mondial făcea ravagii în Europa, memoriile lui Stefan Zweig, Die Welt von Gestern: Erinnerungen eines Europäers (Lumea de ieri: Memoriile unui european), au fost publicate de o editură de emigranți germani din Stockholm. Zweig, plin de tristețe, descrie „ruptura de timp” care a pus capăt vechii Europe în furia celor două teribile războaie mondiale.

Într-o eră a geopoliticii schimbătoare, planificarea strategică a multor țări implică exerciții imaginative pentru a-și consolida poziția în lume. În timp ce Rusia și China au avut un succes moderat în acest joc, eforturile Americii au avut deja efect de bumerang.

Recent, a devenit aproape imposibil să ignori mediatizarea inteligenței artificiale. Progresul accelerat al tehnologiei este văzut ca o fatalitate, o perspectivă care evocă atât entuziasmul, cât și teama existențială de viitor. Judecând după evaluările exagerate ale acțiunilor companiilor aflate în fruntea industriei, piețele par convinse că am intrat într-o revoluție tehnologică.

Este septembrie la Washington și toată lumea știe ce înseamnă acest lucru: Congresul SUA încearcă…

De la boom-ul economic al lui Reagan din anii ’80, multe elite străine le-au spus americanilor că au fost păcăliți: că reducerile de impozite și dereglementarea sunt o modalitate nechibzuită și inutilă de a stimula creșterea economică. Ei susțin că țările care plătesc subvenții generoase pentru copii și încurcă întreprinderile în birocrația hârtiilor au același nivel de venit. De ce, atunci, să suportăm duritatea economiei de cowboy?

De la revenirea sa la Casa Albă, președintele american Donald Trump a început să reducă ajutorul extern. Administrația sa a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), reducând numărul de programe de la peste 6 000 la mai puțin de 900. La sfârșitul lunii august, Trump și-a reînnoit ofensiva asupra ajutorului extern, anunțând anularea unui ajutor de 4,9 miliarde de dolari aprobat de Congres printr-un mecanism rar utilizat, pe care Government Accountability Office l-a declarat ilegal în 2018.