La studiu au participat 90 de bănci centrale, fonduri publice de pensii și fonduri suverane, care gestionează în total active în valoare de aproximativ 10 trln de dolari.
Datele obținute sunt în concordanță cu dezbaterea globală privind statutul dolarului ca principală monedă de rezervă. Discuțiile sunt alimentate de incertitudinea privind orientarea politică a SUA și de riscurile geopolitice crescute, scrie Reuters.
Tranziția către multipolaritate și căutarea alternativelor
În ciuda discuțiilor, nu există încă o alternativă clară la dolar. În acest an, moneda americană s-a apreciat cu 3% pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor din SUA, al cererii de active americane și al fugii investitorilor către instrumente de refugiu, provocată de conflictul militar dintre SUA și Iran.
Cu toate acestea, 79% dintre băncile centrale și 60% dintre fondurile suverane consideră că sistemul monetar global se îndreaptă către o lume multipolară.
Monedele din afara grupului celor opt cele mai importante își consolidează treptat pozițiile în structura rezervelor. Băncile centrale majorează ponderea coroanei norvegiene și a dolarului neozeelandez, manifestând totodată un interes sporit față de lira sterlină.
Respondenții își mențin planurile de a crește investițiile în euro și în yuanul chinezesc, însă subliniază că pozițiile ambelor monede sunt limitate de probleme structurale. În același timp, aproape toți participanții la sondaj au menționat yuanul ca fiind un instrument eficient de diversificare a portofoliului.
Aurul în centrul strategiei
Aurul, care înregistrează în mod regulat maxime istorice, se regăsește astăzi în bilanțul a 82% dintre băncile centrale. Conform raportului, acest metal prețios „a devenit elementul central al strategiilor de gestionare a rezervelor”.
Pe termen scurt, băncile centrale intenționează să-și consolideze cel mai activ pozițiile tocmai în aur: pe o bază netă, 30% dintre respondenți intenționează să-i crească ponderea în următorii 1-2 ani.
În rândul fondurilor suverane, activele reale — infrastructura și imobiliarele — se bucură de cea mai mare cerere. Aproximativ 60% dintre acești investitori intenționează să le crească ponderea în următorii doi ani.
Sondajul a evidențiat, de asemenea, o schimbare a atitudinii față de piețele emergente (EM). 38% dintre fondurile suverane mondiale intenționează să-și majoreze investițiile în economiile emergente, comparativ cu 27% anul trecut.
Interesul pentru piețele emergente (EM) a depășit cererea pentru activele țărilor dezvoltate (DM), unde ponderea celor care intenționează să-și mărească alocarea a scăzut la 25% (față de 47% în anul precedent). Cele mai atractive piețe rămân SUA și China, ceea ce se datorează, în parte, poziției lor de lider în domeniul inteligenței artificiale.
