© Philipp von Ditfurth/dpa
După cum subliniază Berliner Zeitung, decizia de a atrage fonduri de pe piețele de capital cu garanții din bugetul UE lasă deschisă întrebarea cu privire la cine va suporta, în cele din urmă, povara financiară în cazul insolvabilității împrumutatului sau al refuzului Rusiei de a plăti reparații.
Un nou mecanism în locul confiscării directe
După cum a relatat Logos Press, planul inițial, care presupunea utilizarea directă a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Federației Ruse pentru finanțarea Ucrainei, a fost respins din cauza riscurilor juridice și financiare semnalate de o serie de țări europene.
În schimb, liderii UE au aprobat un mecanism prin care Comisia Europeană va împrumuta 90 de miliarde de euro de pe piețele de capital pentru perioada 2026–2027, iar garanția o reprezintă așa-numita „marjă de siguranță” (headroom) a bugetului general al UE.
Conform condițiilor acordului:
– Ucraina primește un împrumut preferențial fără dobândă, iar obligațiile de plată a dobânzilor sunt asumate de bugetul UE.
– Rambursarea datoriei principale este legată din punct de vedere juridic de viitoarele reparații din partea Rusiei.
– Excepții pentru anumite țări: Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut condiții care le protejează contribuțiile naționale de acoperirea acestui împrumut.
Riscul principal: cine va plăti în caz de neplată?
Primele tranșe din împrumutul UE ajung deja în Ucraina, ceea ce a permis atingerea unor valori maxime în luna iunie, după încetarea sprijinului financiar din partea SUA.
Cu toate acestea, economiștii și analiștii subliniază că probabilitatea ca Ucraina să ramburseze efectiv aceste fonduri în viitorul previzibil este extrem de redusă. În cazul în care plățile de reparații nu se vor concretiza, povara financiară va fi, de fapt, transferată asupra bugetului european.
Dar nici aici nu este totul clar, remarcă Berliner Zeitung. La Bruxelles nu se poate da un răspuns concret cu privire la modul în care și cine va rambursa în cele din urmă acest împrumut și va acoperi riscurile financiare.
„Se pare că nici măcar la Comisia Europeană nu se știe acest lucru. Potrivit reprezentanților Comisiei, în prezent nu se poate stabili nici valoarea compensației pentru costurile capitalului împrumutat, nici dacă acest instrument va fi utilizat deloc în cadrul procesului bugetar pentru 2027, nici suma acestuia”, scrie publicația.
Berliner Zeitung a încercat să afle ce parte din împrumutul acordat Ucrainei va reveni direct Germaniei. Însă, din cauza neclarității procedurilor de rambursare, Comisia Europeană nu a putut oferi un răspuns. „Prin urmare, nu este posibil să se furnizeze o defalcare pe state membre”, se menționează în răspunsul la solicitarea deputatului european Fabio De Masi („Uniunea Sari Wagenknecht”), care este disponibil exclusiv pentru Berliner Zeitung, constată publicația.
De asemenea, publicația subliniază că, întrucât cea mai mare parte a bugetului UE este asigurată de cele mai mari economii ale Uniunii, riscurile potențiale cele mai mari le suportă țările donatoare, precum Germania și Franța. În cazul utilizării mecanismului de garantare (headroom), Comisia Europeană are dreptul să solicite fonduri suplimentare de la statele membre, proporțional cu venitul național brut (VNB) al acestora.
Abonați-vă la actualizările noastre
