Stiri despre Politica monetară

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că independența Rezervei Federale a SUA rămâne în pericol și necesită sprijin din partea alegătorilor și a legislatorilor.

Autoritățile propun extinderea spectrului de fapte considerate infracțiuni legate de falsificarea banilor și majorarea semnificativă a pedepselor, adaptând legislația la noile realități tehnologice și de securitate.

Agenția internațională de rating Fitch Ratings prognozează o creștere medie a PIB-ului Republicii Moldova de 3% în perioada 2026-2027, ținând cont de îmbunătățirea rezervelor externe și de politicile macroeconomice ale autorităților, care atenuează riscurile șocurilor energetice, se arată într-un comentariu publicat marți, după ce Chișinăul a convenit un program de cooperare nefinanciară cu FMI.

China reduce rata dobânzii la creditele de consum la un nivel minim record pentru a stimula economia. Reducerea costurilor de împrumut vine pe fondul semnelor că economia chineză încetinește după un prim trimestru puternic. Creșterea a încetinit pe toate planurile în aprilie, iar Banca Populară a Chinei (MLF) a trecut la noi reduceri în mai. În mai, unele bănci au împrumutat în cadrul facilității anuale de creditare pe termen mediu a Băncii Populare la o rată de doar 1,45%, în scădere cu 0,05 puncte procentuale față de aprilie.

Rata oficială a inflației în Moldova în termeni anualizați în aprilie 2026 a fost de 6,8%. În luna precedentă a fost de 5,8%. Astfel, creșterea din aprilie a fost cea mai semnificativă din decembrie 2025.

Dolarul a scăzut luni, deoarece speranțele în creștere au condus la scăderea randamentelor și la creșterea apetitului pentru risc. Slăbirea dolarului și creșterea apetitului pentru risc au fost determinate de știrile recente privind progresele înregistrate în acordul de pace dintre SUA și Iran, de reducerea tensiunilor geopolitice și de scăderea prețurilor petrolului, care au redus așteptările privind prelungirea inflației.

În ciuda declarațiilor unor experți potrivit cărora transferurile de bani din străinătate către Moldova sunt în scădere, statisticile arată contrariul.

Costurile serviciului datoriei publice în țările dezvoltate cresc rapid, atingând niveluri globale record. Acest proces este cauzat de necesitatea de a contracta împrumuturi de urgență în situații de criză și de o lungă perioadă de rate ridicate ale dobânzii stabilite de băncile centrale pentru a combate inflația. Între 2020 și 2025, raportul dintre datoria publică și PIB în țările dezvoltate a crescut în medie cu 25-30 %.

Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat cu privire la riscurile emiterii de euro-stablecoins – acestea pot reduce creditarea bancară și complica controlul asupra ratelor dobânzilor. Despre aceasta scrie Reuters cu referire la surse.

Băncile de stat din Turcia au fost nevoite să facă intervenții valutare pe scară largă în urma unei hotărâri judecătorești împotriva unui lider turc al opoziției, iar piața bursieră s-a prăbușit cu 6,1 % într-un timp scurt.

Procurorul Alexandru Machidon a reacționat public după controversele apărute în jurul sumei de 75.000 de euro, despre care afirmă că a fost găsită într-un vas din beci în casa părinților săi după decesul acestora.

În luna aprilie 2026, cererea netă de valută străină din partea agenților economici (persoane juridice) în Republica Moldova a fost acoperită de oferta netă din partea persoanelor fizice cu 80,5%. Acest indicator prezintă o scădere față de luna martie, când nivelul de acoperire a constituit 92,0%. Potrivit rapoartelor oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), principalii indicatori și tendințe de pe piața valutară s-au format sub influența redresării activității de afaceri și deservirii obligațiilor externe.

Vineri, banca de investiții JPMorgan a avertizat că este probabil ca banca centrală a Turciei să majoreze dobânda cheie la 40 %. Majorarea ar putea avea loc înainte de următoarea reuniune programată în iunie, având în vedere volatilitatea actuală a pieței cauzată de factori politici.

Chișinăul nu va primi bani, dar strictețea criteriilor de evaluare a politicii economice va rămâne la nivelul acordurilor standard de împrumut cu FMI. Orice încălcare a calendarului de reforme va priva instantaneu Moldova de statutul de „împrumutat de încredere” în fața altor donatori.

Ministrul Finanțelor, Andrian Havrilice, a făcut astăzi o declarație cu privire la rezultatul negocierilor privind acordul cu FMI. El a precizat, fără a da detalii, că părțile au convenit asupra obiectivelor de reducere a deficitului bugetar și asupra măsurilor necesare pentru o creștere economică sustenabilă.

Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu, după încheierea misiunii FMI la Chișinău.

În aprilie, prețurile producției industriale au crescut cu 1,1% în termeni anuali și cu 0,4% pentru luna respectivă, conform statisticilor oficiale. Aceasta înseamnă că presiunea asupra inflației este exercitată în principal de factorii externi și de sectorul serviciilor, mai degrabă decât de producția locală.

Rubla rusă a devenit lider în ceea ce privește întărirea față de dolar în rândul monedelor globale în trimestrul curent.

„Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, ne-a povestit despre cariera sa în instituții naționale și europene, despre impactul concret al aderării Republicii Moldova la SEPA, despre rolul femeilor în poziții de conducere și despre miza europeană a Moldovei. Ea a spus că parcursul profesional se construiește pas cu pas, că deciziile publice trebuie asumate cu responsabilitate și că Republica Moldova „aparține” Uniunii Europene.

În cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, care a avut loc la Chișinău la 15 mai, miniștrii de externe din 46 de state membre ale Consiliului Europei au adoptat Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului („Convenția de la Varșovia”).