Potrivit reprezentanților organizației, stablecoin-urile actuale nu efectuează decontări nici direct, nici indirect pe bilanțurile băncilor centrale. Din această cauză, ele nu garantează schimbul la valoarea nominală între emitenți și blockchain-uri în orice condiții. Dificultățile legate de răscumpărare fac ca aceste instrumente să semene mai degrabă cu un ETF decât cu un mijloc de plată deplin, scrie forklog.com.
În raport s-a menționat separat blockchain-urile deschise pe care circulă stablecoin-urile. BIS a subliniat fragmentarea dintre rețelele L1 și L2 și deteriorarea compatibilității — același stablecoin nu este în mod nativ interschimbabil în diferite protocoale.
Documentul enumeră, de asemenea, riscurile legate de KYC și AML/CFT din cauza pseudonimității și a portofelelor fără custodie, precum și responsabilitatea neclară, transparența redusă și problemele de guvernanță.
Conform datelor BIS, capitalizarea pieței de stablecoin-uri la sfârșitul lunii mai se ridica la aproximativ 320 de miliarde de dolari. Banca a avertizat că o răspândire mai largă a acestor active ar putea crește costul finanțării băncilor și ar putea limita creditarea economiei reale.
BRI a identificat „dolarizarea prin stablecoin-uri” ca un risc distinct. Creșterea cererii de stablecoin-uri în dolari în țările cu monede mai slabe poate accentua volatilitatea fluxurilor transfrontaliere de capital și poate slăbi suveranitatea monetară.
Ca alternativă, Banca a propus dezvoltarea unei infrastructuri legale de tokenizare.
