
„În primele cinci luni ale anului curent, activitatea portului Giurgiulești a urmat o traiectorie de tip «accelerație — vârf — pauză»: o creștere constantă în februarie și martie, atingerea nivelului maxim în aprilie și o scădere semnificativă, dar nu catastrofală, în mai”, remarcă expertul în agromarketing Iurii Riza. – O astfel de dinamică indică mai degrabă un ciclu sezonier – în special, periodicitatea expedierilor stocurilor rămase din recolta agricolă a anului trecut – decât o schimbare structurală a cererii de transport maritim de mărfuri. Este logic să presupunem că, în lunile de vară, volumul de mărfuri transportate ar putea reveni la nivelurile înregistrate în lunile de primăvară, cele mai active. Desigur, acest lucru se va întâmpla dacă conjunctura pieței cerealelor din regiune va fi favorabilă – adică dacă prețurile se vor menține la nivelul actual, relativ ridicat.
La nivelul „coșului de mărfuri” al portului Giurgiulești se observă o diferențiere foarte mare între exporturi și importuri.
Volumele de mărfuri exportate prin port sunt constituite în proporție de aproape 90% din trei poziții de marfă — grâu, floarea-soarelui și porumb.
În schimb, importul de mărfuri este distribuit mai mult sau mai puțin uniform între o listă destul de lungă de produse: pietriș, motorină, îngrășăminte minerale – în total, aproape o zecime de categorii majore de mărfuri.
Merită o atenție specială „circulația în sens invers” — a floarea-soarelui destinată exportului și importului —, care „sugerează” existența unei industrii de prelucrare dezvoltate și a reexportului prin zona liberă a portului.
Din punct de vedere al geografiei livrărilor, principala caracteristică a perioadei analizate a fost „asimetria rolurilor” celor mai mari parteneri comerciali ai portului Giurgiulești.
Astfel, Turcia este cel mai important cumpărător de cereale și materii prime oleaginoase din Moldova.
Rusia figurează în statisticile portuare privind transbordarea mărfurilor exclusiv ca furnizor de mărfuri de import (în special îngrășăminte).
În schimb, România, deși nu este lider nici la export, nici la importul unor anumite mărfuri luate separat, se dovedește a fi cel mai important partener al complexului în ansamblu.
Acest rol pare deosebit de simbolic pe fondul tranzacției din aprilie, în urma căreia administrarea portului internațional Giurgiulești a trecut la compania de stat română care gestionează porturile din Constanța.
La nivelul structurii de piață, complexul se împarte clar în două segmente funcțional diferite.
Primul este Portul Liber Internațional Giurgiulești, un terminal universal relativ de adâncime, cu o nișă proprie în transportul mărfurilor lichide și cu un rol dominant în transbordarea materiilor prime oleaginoase.
Al doilea – Portul de pasageri și mărfuri, ca terminal fluvial de nișă, specializat în cereale, materiale neminerale și un grup restrâns de alte mărfuri care trec exclusiv prin acesta.
Această specializare funcțională pare să se fi stabilizat și va continua să determine caracterul fluxurilor de mărfuri, indiferent de fluctuațiile lunare și de volumele totale de transbordare.
Dinamica traficului de mărfuri al complexului portuar din Giurgiulești pe luni, direcții de circulație și porturi, ianuarie–mai 2026
| Traficul de mărfuri al „Complexului portuar Giurgiulești” |
Ianuarie |
Februarie | Martie | Aprilie | Mai |
Întreaga perioadă |
| Portul liber internațional Giurgiulești, tone |
153 587 |
200 148 | 219 487 | 256 797 | 206 971 |
1 036 989 |
| Export |
90 456 |
121 064 | 105 408 | 128 019 | 107 328 |
552 275 |
| Import |
63 131 |
79 084 | 114 078 | 128 777 | 99 644 |
484 715 |
| Portul de pasageri și mărfuri din Giurgiulești, tone |
48 143 |
67 579 | 118 124 | 82 412 | 66 178 |
382 436 |
| Export |
24 554 |
25 755 | 62 167 | 43 489 | 38 354 |
194 319 |
| Import |
23 589 |
41 824 | 55 957 | 38 923 | 27 823 |
188 117 |
| Volumul total de mărfuri transportate, tone |
201 730 |
267 727 | 337 611 | 339 209 | 273 149 |
1 419 426 |
Raportul dintre exporturi și importuri în volumul total de mărfuri al complexului portuar, ianuarie–mai 2026

Traficul total de mărfuri al portului Giurgiulești
Structura traficului de mărfuri al complexului portuar Giurgiulești pe tipuri de mărfuri, ianuarie–mai 2026
|
Mărfuri, tone |
Export | Import | Volumul total de mărfuri |
Structura traficului de mărfuri |
| Grâu |
342 265 |
0 | 342 265 |
24,11% |
| Semințe de floarea-soarelui |
204 157 |
56 638 | 260 794 |
18,37% |
| Pietriș |
0 |
179 366 | 179 366 |
12,64% |
| Porumb |
126 023 |
0 | 126 023 |
8,88% |
| Motorină |
350 |
124 979 | 125 329 |
8,83% |
| Îngrășăminte minerale |
0 |
119 891 |
119 891 |
8,45% |
| Benzină auto |
0 |
50 087 | 50 087 |
3,53% |
| Cărbune |
0 |
48 906 | 48 906 |
3,45% |
| Sare de bucătărie |
0 |
44 059 | 44 059 |
3,10% |
| Ulei vegetal |
23 064 |
0 | 23 064 |
1,62% |
| Produse metalice |
0 |
22 355 | 22 355 |
1,57% |
| Deșeuri de metale feroase | 19 196 | 1 436 | 20 632 | 1,45% |
| Cocs de cărbune | 0 | 18 799 | 18 799 | 1,32% |
| Tocătură de floarea-soarelui | 16 880 | 0 | 16 880 | 1,19% |
| Tărâțe uscate de distilerie | 8 520 | 0 | 8 520 | 0,60% |
| Sodă calcinată | 0 | 6 318 | 6 318 | 0,45% |
| Orz | 2 565 | 0 | 2 565 | 0,18% |
| Animale vii | 2 261 | 0 | 2 261 | 0,16% |
| Semințe de rapiță | 1 223 | 0 | 1 223 | 0,09% |
| Cereale | 90 | 0 | 90 | 0,01% |
| Volumul total de mărfuri transportate, tone | 746 594 | 672 832 | 1 419 426 | 100% |























