În timp ce poliția raportează măsuri de combatere a „amenințării externe”, în societate se conturează suspiciunea că o afacere de asemenea amploare nu ar putea prospera fără protecție la nivel înalt, inclusiv în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În Parlament a fost creată o comisie de anchetă care promite să „analizeze cauzele și să protejeze cetățenii”.
În perioada 2023–2026, Republica Moldova s-a confruntat cu o creștere fără precedent a criminalității digitale. Escrocii se adaptează rapid la noile tehnologii, transformând cazurile izolate în rețele transnaționale de amploare.
Doar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 1.767 de cazuri de fraudă, iar prejudiciul cauzat cetățenilor a depășit 157 milioane de lei.
Evoluția cazurilor de fraudă înregistrate
2023: 924 cazuri
2024: 1.106 cazuri (+20%)
2025: 1.757 cazuri (+59%)
Primele 5 luni ale anului 2026: 1.767 cazuri
În prezent, fraudele reprezintă 19% din totalul celor 9.326 de apeluri înregistrate de Serviciul 112 până la data de 5 iunie 2026. Practic, aproape fiecare al cincilea apel are legătură cu escrocheriile.
Prejudiciul financiar
2023: 40 milioane lei
2024: 130 milioane lei
2025: 272 milioane lei
Primele 5 luni ale anului 2026: 157,3 milioane lei
Tipologia fraudelor (ianuarie–mai 2026)
Una dintre cele mai răspândite scheme este frauda bancară, cu 515 cazuri înregistrate (29,15% din total). Infractorii, care operează din străinătate, utilizează tehnologia de falsificare a numerelor de telefon (spoofing), astfel încât pe ecranul victimei apare un număr local. Pretinzând că sunt angajați ai instituțiilor financiare, aceștia folosesc tehnici de inginerie socială pentru a câștiga încrederea oamenilor și a le sustrage banii.
Investiții fictive (criptomonede / Forex / trading): 310 cazuri (17,54%)
Escrocii contactează utilizatorii platformelor comerciale prin aplicații de mesagerie, prezentându-se drept potențiali cumpărători. În timpul conversației, victima primește un link malițios care permite compromiterea datelor personale și accesul neautorizat la aplicațiile bancare.
Actualizarea contractelor și serviciilor de telecomunicații: 230 cazuri (13,02%)
Această schemă, cunoscută drept „suport tehnic fals”, exploatează încrederea cetățenilor în specialiști. Escrocii se prezintă drept angajați ai departamentelor IT sau ai serviciilor tehnice ale unor companii cunoscute și solicită informații confidențiale sub pretextul remedierii unor probleme de securitate.
Fraude care implică pretinși reprezentanți ai organelor de forță: 170 cazuri (aproximativ 10%)
Alte tipuri de fraude: 31%
Fraudele telefonice și online devin predominante pe fondul digitalizării accelerate a serviciilor financiare și de comunicații. Din totalul persoanelor afectate, aproximativ 50% sunt abonați Orange, 23% Moldcell și 19% Moldtelecom. În principiu, distribuția este proporțională cu numărul de abonați ai operatorilor.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu: „Aș dori să subliniez că, inclusiv la nivel global, datele Interpol confirmă diversificarea rapidă a tehnologiilor utilizate de infractori, prin instrumente digitale și rețele logistice și de transport transfrontaliere.”
Cine se află în spatele acestor fraude?
Potrivit lui Cernăuțeanu, fenomene similare sunt întâlnite și în alte state ale lumii. El afirmă că aproximativ 90% dintre numerele identificate ca fiind implicate în fraude provin din afara Republicii Moldova.
Autoritățile evită să indice explicit țările de origine ale acestor centre de apel frauduloase, însă Logos Press a scris anterior despre locurile în care s-ar putea afla aceste centre de apel (call-centere) frauduloase.”
Procurorul-șef, PCCOCS, Victor Furtuna: „Absolut majoritatea cauzelor penale pe care PCCOCS efectuează urmărire penală sunt săvârșite din afara teritoriului Republicii Moldova. Respectiv, o investigație obiectivă pe o asemenea cauză penală necesită asistență juridică internațională în materie penală sau, după caz, echipe comune de investigație făcute prin EuroJust.”
Totodată, procurorul a recunoscut existența unor vulnerabilități privind securitatea bazelor de date care conțin informații personale. Au existat situații în care bazele de date ale unor instituții au fost compromise sau chiar divulgate intenționat.
„Poate – nu se exclude situația – și când cineva intenționat le-a scurs în mediul online, fiindcă infractorii, de multe ori când telefonează, ei au date foarte concrete pe persoană: la ce bancă deține cont, ce bani și sume de bani, din ce categorii de beneficiari ai serviciilor bancare…”, a menționat Furtuna.
Autoritățile neagă existența schemelor protejate
În spațiul public circulă ipoteza că rețele atât de extinse și bine organizate nu ar putea funcționa fără sprijin sau toleranță din partea unor structuri ale puterii.
Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a declarat că a devenit el însuși victima unei fraude după ce contul său de pe platforma 999.md a fost compromis. Din cont au fost sustrași bani, iar unele anunțuri au fost șterse sau republicate cu date false și contacte ale infractorilor pe Viber.
„Conform surselor mele „acomodarea” call-centrelor de escroci a început în 2024 cu buna știință a mai multor persoane cu funcții înalte de conducere din cadrul MAI, procuratură și Guvern”, – scrie Gligor pe pagina sa de pe rețele sociale.
El susține că din Republica Moldova activează mai multe grupări infracționale organizate care fraudează atât cetățeni moldoveni, cât și persoane din România și alte state din regiune.
Anterior, în urma unor operațiuni comune ale Inspectoratului Național de Investigații și ale serviciilor românești, au fost destructurate șase centre de apel frauduloase, unul dintre acestea funcționând chiar pe o stradă pietonală din centrul Chișinăului.
Gligor afirmă că pe anumite canale Telegram circulă informații despre presupuși beneficiari ai acestor scheme, conflicte între oficiali, adrese ale centrelor de apel și posibile acte de corupție.
„Telegram canalele abundă în detalii despre cum a ajuns Catlabuga și Cernăuțeanu in conflict din cauza acestor operațiuni, cum au fost efectuate operațiunile, de reținere, cine sunt beneficiarii, câtă mită se plătește, adresele call centrelor, familii, structura grupurilor organizate, cine le protejează, cum a intervenit CNA, etc. Nu știu dacă toată informația este adevărată, asta trebuie sa ne spună Procuratura Generală”, menționează politicianul.
La rândul său, șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, respinge categoric acuzațiile: „Îmi pare foarte rău când dumneavoastră vă informați din unele canale de Telegram care nu au niciun aport, cel puțin de documentare și de furnizare [a informațiilor]. Ați auzit nu doar numele Poliției, ați auzit și numele altor instituții. Sunetele vin din afara Republicii Moldova. Deci, sunt sunete create în afara Republicii Moldova care vin. Dacă ar fi fost undeva, așa cum se spune în spațiul public, care ar fi fost interesul să curmăm, să mergem atât de activ în acest proces de combatere a acestor fenomene?”
Costul siguranței
Dimensiunea fenomenului este ilustrată și de datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației. În perioada analizată, sistemele de protecție au blocat peste 1.083.000 de apeluri frauduloase.
Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare şi Afaceri Regulatorii, Orange Moldova, afirmă că toate apelurile frauduloase identificate au origine externă. Contrar percepției larg răspândite privind utilizarea exclusivă a telefoniei IP, el spune că infractorii folosesc frecvent și tehnologia TDM (Time Division Multiplexing).
TDM permite transmiterea simultană a mai multor semnale telefonice printr-un singur canal fizic, utilizând intervale de timp separate. Această arhitectură creează o problemă majoră: atunci când victima încearcă să sune înapoi la numărul afișat, poate ajunge la un abonat real care nu are nicio legătură cu escrocii.
Mai mult, natura tehnologiei TDM face extrem de dificilă identificarea sursei reale a apelului, ceea ce complică activitatea operatorilor de telecomunicații.
Potrivit lui Postică, operatorii au convenit asupra implementării unei soluții de blocare a falsificării identității apelantului prin intermediul unor sisteme GSM IP Gateway.
„Noi am convenit asupra metodei care permite efectiv blocarea definitivă a acestor fenomene de a falsifica «pe o singură poartă de trecere» identitatea apelului și se numește GSM VoIP Gateway. Doar că aceste sisteme sunt destul de costisitoare și complexe în ceea ce privește implementarea. Operatorii de telefonie mobilă procesează zilnic milioane (în cazul nostru 10-12 milioane) de apeluri și sunt sisteme profesionale care nu sunt create în Republica Moldova; aceștia sunt vendori de referință în industrie. Noi am analizat soluțiile. Soluțiile, ca referință de implementare, au fost agreate între operatori pe platforma ARCOM; deja acum am început lucrul cu furnizorii. Efectiv, planningul care este la zi pentru a aduce, a pune în funcțiune, pe de o parte, și, pe de altă parte, de a face testele și implementarea interoperabilității, ar dura circa șase luni”, a explicat Postică.
Se cere mai multă coordonare
În cadrul audierilor parlamentare din 11 iunie, experții au subliniat necesitatea creării unui mecanism interinstituțional unic.
Participanții au apreciat că schimbul operativ de informații între Inspectoratul General al Poliției, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare este esențial pentru prevenirea fraudelor.
Președintele fracțiunii „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a propus crearea unui Centru Național de Coordonare Antifraudă, care să funcționeze în timp real și să coordoneze măsurile de prevenire, blocare și informare a populației.
Experții avertizează că metodele actuale de combatere a fraudelor reprezintă doar o soluție temporară. Tehnologiile infracționale evoluează rapid, iar mecanismele de protecție trebuie să țină pasul cu acestea. În viitor, provocările majore vor fi reprezentate de algoritmii de inteligență artificială și noile platforme investiționale.
P.S. Recent, Parlamentul a instituit o comisie specială de anchetă care va investiga cauzele creșterii accelerate a fraudelor telefonice și online în Republica Moldova.
„Escrocheriile telefonice și online au devenit un fenomen care afectează tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Oameni care au muncit o viață întreagă rămân fără economii în doar câteva minute, în urma unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Comisia de anchetă parlamentară va examina acest fenomen, iar colegii mi-au acordat încrederea de a exercita funcția de Secretar al Comisiei. Vom analiza cauzele care permit proliferarea acestor fraude, activitatea instituțiilor responsabile și măsurile necesare pentru a proteja mai eficient cetățenii. Scopul nostru este clar: mai multă siguranță pentru oameni și mai puține șanse pentru cei care profită de încrederea lor”, a declarat Alexandru Chițu, secretarul comisiei nou create, deputat al fracțiunii Democrația Acasă.
