Apelul adresat conducerii guvernului a fost semnat atât de întreprinderi relativ mici, cât și de lideri ai sectorului – BUCURIA SA, ORHEI-VIT SRL, JLC SRL, RUSNAC-MOLDAQUA SRL, ALFA NISTRU SRL, PANILINO SRL, NEFIS SRL, PURATOS-MOLD SRL, MILINA SRL, SANDRILIONA SRL, INCOMLAC SRL, CAHUL PAN SRL, BRODETCHI SRL și altele.
În total, aceste întreprinderi reprezintă aproximativ 70% din volumul total de zahăr consumat de industria din Moldova.
Conform informațiilor de piață de care dispun aceste companii, în prezent prețurile medii cu ridicata pentru zahăr sunt:
- în România – aproximativ 520 euro/t,
- în Bulgaria – 500 de euro/t,
- în Cehia – 450 euro/t,
- în Polonia – 420 euro/t,
- în Ucraina – 385 euro/t.
În schimb, cel mai avantajos preț al zahărului disponibil pe piața din Moldova pentru consumatorii industriali este de aproximativ 700 de euro/t (fără TVA).
„O diferență atât de mare față de nivelul regional al prețului zahărului crește foarte mult costul de producție al produselor finite ale producătorilor moldoveni de produse alimentare cu conținut ridicat de zahăr, în comparație cu produsele similare ale întreprinderilor alimentare din România, Polonia, Bulgaria, Ucraina și alte țări. În consecință, se reduce capacitatea companiilor moldovenești de a face față în mod eficient acestor concurenți – atât pe piața externă, cât și pe cea internă”, se menționează în scrisoarea adresată conducerii guvernului moldovean.
În mesaj se subliniază în mod special că, spre deosebire de întreprinderile comerciale, procesatorii industriali „nu urmăresc să vândă zahărul ca atare, ci îl utilizează în producția de produse alimentare cu valoare adăugată ridicată, destinate consumatorilor finali”. În același timp, o parte semnificativă a producției întreprinderilor din industria alimentară din Moldova este destinată exportului către piețele țărilor din Uniunea Europeană. Pentru aceste întreprinderi, accesul la zahăr (în cazul lor – materie primă) „la prețuri competitive este un factor determinant pentru menținerea pozițiilor pe piețele externe, inclusiv pe cea europeană”.
Ce oferă producătorii autohtoni de produse alimentare?
Piața moldovenească a zahărului este protejată de importuri printr-o taxă vamală ridicată (practic, de blocare) de aproximativ 75%. Importul de zahăr în țară este posibil doar în cadrul cotelor preferențiale sau în baza acordurilor de liber schimb cu anumite țări și blocuri de țări.
Principala problemă a consumatorilor industriali de zahăr din Moldova, potrivit acestora, constă în faptul că cota scutită de taxe vamale pentru 2026 (în valoare de 9 mii de tone) pentru importul de zahăr din Uniunea Europeană în Moldova a fost epuizată complet „în decursul unei singure zile lucrătoare, chiar la începutul anului, în principal de către producătorii locali de zahăr”.
Companiile de trading nu se grăbesc să importe zahăr din Serbia în cadrul acordului de liber schimb cu țările CEFTA, deoarece, în prezent, operatorilor de pe piața moldovenească a zahărului nu le sunt clare „regulile jocului”. Adică, perspectivele proiectului de regulament privind importul de zahăr, prezentat recent, pentru a nu știu câta oară, de Ministerul Economiei spre dezbatere publică.
În plus, importatorii de zahăr care nu sunt afiliați întreprinderilor moldovenești din industria alimentară au un interes obiectiv în a menține prețurile la zahăr în Moldova la un nivel cât mai ridicat. Lipsa unui mediu concurențial le oferă această posibilitate.
Având în vedere cele menționate mai sus, întreprinderile din industria alimentară din Moldova propun guvernului:
- Să suspende procesul de examinare și adoptare a proiectului de regulament privind importul de zahăr până la prezentarea, de către Ministerul Economiei, Consiliul pentru Concurență și alte instituții interesate, a unei analize complete a impactului său economic și social asupra pieței alimentare și a industriei alimentare din Moldova.
- Să se stabilească, începând cu 1 ianuarie 2027, o cotă tarifară fără taxe vamale pentru importul de zahăr din Uniunea Europeană, în valoare de 15 mii de tone. Modalitatea de repartizare a acestei cote poate fi stabilită de guvern pe baza rezultatelor consultărilor cu reprezentanții industriei alimentare din Moldova. Este extrem de important ca mecanismul de repartizare a acestei cote să fie „transparent, proporțional cu nevoile reale ale consumatorilor industriali de zahăr și să împiedice concentrarea integrală a cotei în mâinile unui număr extrem de limitat de beneficiari”.
- Să se activeze regimul „destinației finale”, prevăzut la articolul 323 din Codul Vamal nr. 95/2021, în ceea ce privește importul de zahăr destinat prelucrării industriale. Acest mecanism va asigura trasabilitatea și controlul utilizării zahărului importat exclusiv în procesul de producție al destinatarului acestei mărfi, precum și va exclude comercializarea zahărului importat (în formă neprelucrată) pe piața internă a Moldovei.
Abonați-vă la actualizările noastre
