Scriu de mult timp că guvernanța este principala provocare legată de IA: sunt necesare reguli, instituții și mecanisme de responsabilizare care să poată limita riscurile absolut reale generate de această tehnologie și să-i orienteze dezvoltarea astfel încât să aducă beneficii economiei și societății. Deocamdată, autoritățile nu reușesc să facă față acestei sarcini.
Da, se fac încercări de a crea un sistem eficient de guvernanță a IA. În 2019, în calitate de șerpașă în cadrul „G20”, am prezentat spre aprobare la summitul de la Osaka „Principiile IA”. Un an mai târziu, OCDE a organizat„Parteneriatul global în domeniul IA”, care numără în prezent 46 de țări. Deși aderarea la acest parteneriat este, aparent, deschisă, pentru a se alătura, țările trebuie mai întâi să aprobe „Principiile OCDE”, chiar dacă nu au participat la elaborarea acestora.
În 2021, UNESCO a aprobat „Recomandările privind etica IA” (am coordonat elaborarea acestora). Deși 194 de țări, inclusiv China, au aprobat acest document, ele îl pun în aplicare în mod inegal, în special în ceea ce privește angajamentele-cheie privind transparența, responsabilitatea și supremația legii. Agențiile și organizațiile specializate ale ONU au, de asemenea, inițiative concrete legate de IA.
Datorită apariției ChatGPT în 2022, publicul larg a făcut cunoștință cu IA generativă, ceea ce a accentuat relevanța sarcinii de reglementare a IA. Un an mai târziu, „G7” a lansat „Procesul de la Hiroshima privind IA”, iar Marea Britanie a organizat primul Summit privind securitatea IA la Bletchley Park.
Summiturile următoare au fost organizate de Coreea de Sud în 2024, de Franța în 2025 și de India în 2026 (anul viitor, summitul va fi găzduit de Elveția). Unul dintre cele mai promițătoare rezultate ale acestor summituri a fost înființarea Institutelor pentru Securitatea IA (AISI) – inițial în Marea Britanie și în SUA. Rețeaua internațională AISI a început să funcționeze în 2024.
Aceste institute s-au concentrat pe evaluarea sistemelor avansate de IA, pe perfecționarea evaluării riscurilor legate de IA, precum și pe elaborarea unor standarde comune de securitate.
SUA și China urmează căi diferite
Cu toate acestea, sub președinția lui Donald Trump, orientarea activității AISI american s-a reorientat către aspecte mai restrânse legate de securitatea națională și competitivitatea strategică.
Din perspectiva administrației Trump, o reglementare strictă în domeniul IA este imposibilă. Conform acestei logici, reglementarea sufocă inovația, iar SUA nu își pot permite să rămână în urmă în cursa cu China pentru leadershipul tehnologic global.
Aceeași retorică a concurenței geopolitice a determinat SUA să introducă controale la export asupra cipurilor de ultimă generație și a capacităților de calcul, precum și să limiteze accesul străin la cele mai puternice modele de IA.
Conform anumitor indicatori, SUA încă devansează în mod evident China. Conform „Indicelui Stanford de IA 2026”, în 2025 investițiile private americane în IA s-au ridicat la 286 miliarde de dolari, iar în China la doar 12 miliarde de dolari. În SUA au fost create 59 de modele de IA notabile, iar în China – 35.
Cu toate acestea, SUA au motive întemeiate de îngrijorare. Modelele chineze de IA – de la DeepSeek la Kimi K3 – se apropie de capacitățile sistemelor americane de vârf, adesea cu costuri semnificativ mai mici. În plus, China pune accentul pe modelele deschise, care facilitează considerabil accesul țărilor în curs de dezvoltare la IA. Și depune toate eforturile pentru a depăși SUA în domeniul dezvoltării IA.
Însă sfera concurenței nu se limitează la piața IA. Prin intermediul WAICO, China urmărește să-și extindă influența geopolitică, inclusiv prin transformarea într-o putere care stabilește regulile IA pentru toți ceilalți.
Acest lucru corespunde strategiei generale a țării: începând din 2013, în cadrul inițiativei „Centura și Drumul”, China a alocat aproximativ 1,5 trln de dolari pentru contracte de construcții și investiții în țările partenere. Nu este o coincidență faptul că toate țările fondatoare ale WAICO (această organizație se va ocupa, de asemenea, de investiții în infrastructură și de transferul de tehnologii) participă la inițiativa „Centura și Drumul” (BRI).
China a inițiat deja înființarea Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, care, deși nu se poate compara încă, ca dimensiune, cu Banca Mondială sau cu Banca Asiatică de Dezvoltare, demonstrează capacitatea Chinei de a crea instituții – și interesul său în acest sens.
Între timp, America face exact opusul: se retrage din organizațiile pe care ea însăși a contribuit la crearea lor, inclusiv UNESCO, Organizația Mondială a Sănătății, Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. De asemenea, Statele Unite au desființat Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și s-au retras din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Decizia administrației Trump de a acorda prioritate competitivității naționale, în detrimentul sistemului multilateral, accentuează fragmentarea guvernanței globale în domeniul IA.
Înființarea WAICO duce fragmentarea la un nou nivel, instituționalizând inițiativa chineză. Reacția SUA nu a întârziat să apară. Potrivit agenției Reuters, Departamentul de Stat pregătește o scrisoare prin care face apel la toți aliații care participă la inițiativele americane (Pax Silica 2025 și „Declarația privind oportunitățile IA” din 2026), să aleagă de partea cui se situează în cursa pentru IA.
Problemele cheie rămân pe margine
Niciuna dintre aceste inițiative nu rezolvă pe deplin problemele cheie care îi îngrijorează pe oameni în legătură cu IA. Printre acestea se numără modelele care creează dependență și aduc prejudicii copiilor și tinerilor; algoritmii discriminatori care consolidează inegalitatea; riscurile potențial existențiale legate de pierderea controlului; amenințările la adresa securității naționale și a securității cibernetice; șocurile de pe piața muncii, pe care abia suntem capabili să le evaluăm, fără a mai vorbi de a le gestiona.
Singura putere care încearcă să rezolve aceste probleme este Uniunea Europeană. Prin legea „privind IA”, UE a introdus norme obligatorii pentru dezvoltarea și implementarea acestei tehnologii, deși a amânat intrarea în vigoare a obligațiilor pentru sistemele de IA cu riscuri ridicate. Cu toate acestea, UE sprijină țările în curs de dezvoltare în elaborarea unor principii care să armonizeze IA cu drepturile omului.
Însă Europa nu este liderul în cursa pentru IA, de aceea îi este greu să confere inițiativelor sale normative un impact global. Deși experiența Europei în alte domenii sugerează că reglementările sale ar putea totuși să se extindă dincolo de granițele europene (mai ales dacă numărul incidentelor legate de IA va crește), acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Cu o reglementare adecvată, IA va avea posibilitatea de a contribui la rezolvarea celor mai mari probleme cu care se confruntă lumea. Dar, pentru aceasta, SUA și China ar trebui să-și stabilească alte priorități, care să difere radical de cele actuale.
În primul rând, va trebui să colaboreze pentru a se asigura că IA contribuie la binele public. Deocamdată, însă, în această cursă care se pretinde a fi în folosul umanității, umanității i se atribuie un rol secundar.
Gabriela Ramos,
copreședintă a Grupului de lucru privind inegalitatea și divulgarea informațiilor financiare de natură socială, fostă directoare generală adjunctă pentru științe sociale și umaniste la UNESCO, unde a coordonat elaborarea „Recomandărilor privind etica IA”, fost șef de cabinet al OCDE, șerpa în cadrul G20, G7 și APEC.
© Project Syndicate, 2026.
www.project-syndicate.org
Abonați-vă la actualizările noastre
