Second-hand și resale: care este diferența
Înainte de a vorbi despre piața moldovenească, merită să clarificăm termenii.
„Second-hand” este denumirea generală pentru haine și alte obiecte care au fost deja folosite și au ajuns pe piața secundară. Acestea sunt vândute în magazine specializate, în piețe, prin rețelele sociale și pe platformele online. În cadrul acestei piețe există diverse formate: de la magazinele second-hand de masă până la magazinele vintage, unde fiecare articol este selectat în funcție de stil, calitate sau raritate.
Resale — revânzarea articolelor, care poate fi organizată în diverse moduri. Spre deosebire de magazinele second-hand de masă, proiectele selective selectează cu atenție marfa, evaluează starea articolelor și le pregătesc pentru vânzare. Vânzătorul poate să-și alcătuiască singur sortimentul, să verifice autenticitatea articolelor de marcă, să stabilească prețul pentru fiecare articol și să se ocupe de promovarea acestuia.
Resale-ul cuprinde diverse direcții: revânzarea de îmbrăcăminte de marcă, articole vintage și produse ale mărcilor de lux. Totuși, granițele dintre aceste noțiuni nu sunt întotdeauna clare: un magazin vintage poate funcționa simultan ca un magazin second-hand selectiv, iar o platformă online poate revinde atât îmbrăcăminte obișnuită, cât și articole de designer.
De ce se schimbă atitudinea față de îmbrăcămintea second-hand
Popularitatea pieței secundare nu ține doar de economii. Alegerea cumpărătorilor este influențată de creșterea prețurilor la îmbrăcămintea nouă, de dorința de a găsi articole neobișnuite și de atitudinea critică față de consumul de masă.
Conform datelor companiei americane ThredUp, până în 2030, volumul pieței mondiale a îmbrăcămintei second-hand va ajunge la 393 miliarde de dolari. Aceasta crește de două ori mai repede decât piața de îmbrăcăminte în ansamblu.
Conform datelor ThredUp, peste 60% dintre consumatori afirmă că vor căuta opțiuni accesibile pe piața secundară dacă prețurile la haine vor crește. În același timp, 61% sunt dispuși să cumpere sau să vândă articole prin intermediul platformelor de revânzare, chiar dacă își vor putea permite mai multe achiziții noi. Printre motive, compania menționează plăcerea de a descoperi obiecte interesante — așa-numitul „thrill of the hunt”, sau emoția vânătorii de articole.
Potențialul economic al acestei piețe este confirmat și de rezultatele companiilor europene. De exemplu, platforma Vinted, specializată în revânzarea articolelor second-hand, a înregistrat în 2023 un profit net de 17,8 milioane de euro. În 2024, acest indicator a crescut cu aproximativ 331% — până la 76,7 milioane de euro.
Considerațiile ecologice contribuie, de asemenea, la creșterea interesului pentru piața second-hand. Conform estimărilor Boston Consulting Group, anual se generează la nivel mondial aproximativ 120 de milioane de tone de deșeuri textile. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu estimează contribuția industriei modei la emisiile globale de gaze cu efect de seră la 8–10%.
Cu toate acestea, impactul ecologic al achiziționării de haine second-hand depinde de articolul respectiv, de modul de livrare și de faptul dacă acesta înlocuiește achiziționarea unui articol nou. Conform unei evaluări a ciclului de viață al produselor, realizată de compania Vaayu pentru Vinted, emisiile asociate achiziționării unui articol second-hand pot fi cu 70–82% mai mici decât în cazul achiziționării unui articol nou.
Tinerii cumpărători joacă un rol semnificativ în această transformare. Conform raportului ThredUp și GlobalData privind piața revânzării de haine, 68% dintre reprezentanții generației Z și ai milenialilor cumpără articole second-hand sau le caută pe piața secundară înainte de a achiziționa haine noi.
Tendința mondială schimbă treptat și piața moldovenească, deși aici ea are propria istorie și propria economie.
De la „ajutoarele umanitare” la vânătoarea de articole vintage
În Chișinău, căutarea de haine second-hand a început cu mult înainte de apariția buticurilor vintage și a magazinelor de pe Instagram. Unele dintre principalele locuri de vânzare erau piețele în aer liber, unde hainele se vindeau la întâmplare, iar cumpărătorii căutau singuri articole interesante.
Printre locurile cunoscute se numărau „Toamna de Aur” din Botanică, numită „humanitară”, „Locomotivul” de lângă podul feroviar, piața „Flacăra” din Buiucani, piața Chekan și piața din zona Vechiului Poștă.
În anii 1990, pentru mulți, cumpărarea de haine second-hand era în primul rând o necesitate. Până în anii 2010, oamenii mergeau deja la astfel de piețe și în căutarea unor articole neobișnuite. Această practică era deosebit de populară în rândul tinerilor, care încercau să găsească un model rar sau haine care se deosebeau de sortimentul de masă.
Următoarea etapă a fost răspândirea magazinelor second-hand staționare. În segmentul de masă, sortimentul se formează altfel decât în magazinele vintage: vânzătorii achiziționează loturi mari de haine, adesea fără să știe dinainte ce articole concrete se vor regăsi în ele. Aici nu există o selecție individuală a fiecărui articol în funcție de stil sau marcă.
Acest model constituie în continuare baza pieței moldovenești. Printre acestea se numără, în special, ODEJKA și MEGAHAND, unde cumpărătorii vin în căutarea unor haine la prețuri accesibile, iar sortimentul se reînnoiește pe măsură ce sosesc noi loturi.
Între piețele stradale și magazinele second-hand de masă s-a dezvoltat încă un format — magazinele de stoc. Spre deosebire de magazinele second-hand, magazinele de stoc oferă de obicei haine noi, cel mai adesea din colecțiile anterioare, din stocuri nevândute sau din surplusuri de producție. Ca exemple de lanțuri străine de acest tip pot fi menționate TJ Maxx și Ross.
În Moldova, aceste formate se amestecă adesea. Unele magazine combină vânzarea de articole din stoc cu cea de haine second-hand. În special, MEGAHAND comercializează diverse categorii de produse, iar AZART a început ca magazin second-hand cu un sortiment de haine din stoc.
Răspândirea pieței de masă a schimbat atitudinea față de cumpărarea articolelor second-hand. Pe de o parte, hainele noi au devenit mai accesibile, pe de altă parte, producția de masă a dus la uniformizarea garderobelor. Odată cu răspândirea rețelelor sociale, unde oamenii compară constant ținutele, dorința de a găsi ceva unic a devenit un stimulent suplimentar pentru căutarea articolelor pe piața secundară.
Cum a ajuns second-hand-ul în mediul online
La începutul anilor 2020, în Moldova au început să apară în mod activ magazinele online de haine second-hand. Vânzătorii au început să caute singuri articole pe piețe și în magazinele second-hand de masă, să selecteze modele interesante și să le prezinte pe Instagram, Telegram și pe platforma 999.
Astfel s-a format segmentul de second-hand selectiv și vintage, în care cumpărătorul plătește nu doar pentru articolul în sine, ci și pentru efortul depus în căutarea și selecția acestuia.
Potrivit Lidiei Litvinova, stilistă și proprietară a proiectului online de articole vintage SOMEXTRA, o creștere deosebit de vizibilă a interesului pentru astfel de magazine s-a înregistrat în anii 2020–2021. Popularitatea hainelor vintage, a ținutelor neobișnuite și a stilului stratificat a fost influențată, printre altele, de rețelele sociale, în primul rând de TikTok.
„În anii 2020–2021 a fost un adevărat boom. Pe atunci îmi gestionam magazinul mai activ și vedeam în fiecare zi noi proiecte vintage, deși multe dintre ele erau foarte asemănătoare. Unii nu aveau nicio concepție: găseau un articol, îl fotografiau chiar sub picioarele lor și publicau fotografia. După pandemie, interesul a crescut. Probabil că oamenii au simțit din nou dorința de a se îmbrăca mai elegant, iar pe deasupra, toți au început să urmărească TikTok”, povestește Lidia Litvinova.
Acest model de afaceri are avantaje: vânzătorul își alcătuiește singur sortimentul și poate oferi cumpărătorilor articole neobișnuite, greu de găsit într-un magazin obișnuit. Dar există și limitări. Căutarea produselor, pregătirea acestora, fotografierea, publicarea, comunicarea cu clienții și organizarea livrării necesită timp și resurse. La un volum redus de vânzări, aceste costuri sunt greu de repartizat pe un număr mare de cumpărători.
De aceea, unele proiecte online au început să iasă din cadrul rețelelor sociale. Acestea organizează vânzări de garaj, magazine pop-up și yard sale — spații comerciale temporare unde se pot vedea și proba hainele. Astfel de evenimente permit familiarizarea cumpărătorilor cu produsele și eliminarea cheltuielilor legate de un spațiu permanent.
Printre proiectele care activau în domeniul revânzării online încă dinaintea pandemiei se numără LookRoom și Vintage Shelf.
În același timp, vânzătorii trebuie să concureze simultan pe mai multe fronturi. Pe de o parte, pe piață există oferte ieftine, inclusiv de la platforme internaționale online precum Temu. Pe de altă parte, magazinele selective stabilesc un nivel de preț mai ridicat, cu care o parte dintre cumpărători se obișnuiesc treptat.
Conform observațiilor Lidiei Litvinova, cumpărătorii sunt dispuși să plătească mai mult dacă înțeleg exact pentru ce plătesc: un model rar, un articol de calitate, o selecție minuțioasă sau pregătirea produsului. Cu toate acestea, prețul ridicat în sine nu înseamnă încă că vânzătorul a depus un efort semnificativ în ceea ce privește articolul respectiv.
De ce vânzătorii online nu se grăbesc să-și deschidă magazine
În ciuda creșterii interesului pentru articolele vintage, trecerea de la Instagram la comerțul fizic nu este potrivită pentru toată lumea. Chiria, utilitățile, necesitatea de a menține sortimentul și de a întreține spațiul comercial cresc cheltuielile. În plus, un magazin necesită un stoc constant de haine, în timp ce un vânzător online poate lucra cu o cantitate redusă de articole selectate cu grijă.
Daniil Mihailov, care gestionează mai multe magazine pe Instagram, explică faptul că principala dificultate constă chiar în modelul de aprovizionare.
„Ne-am obișnuit să găsim și să selectăm singuri exact ceea ce ne trebuie. Însă pentru un magazin fizic nu este nevoie de un singur articol, ci de volum. Nu este rentabil să achiziționezi haine cu sacul: s-ar putea să nu conțină niciun articol de marcă sau cu adevărat interesant, iar atunci cantitatea nu va compensa calitatea. Ne-am obișnuit cu selecția, nu cu ghicitul”, spune el.
Există și o altă cale: unii tineri antreprenori se orientează către piața internațională. Ei închiriază depozite sau spații de depozitare, selectează articolele de îmbrăcăminte și le revând prin intermediul platformelor străine, de exemplu eBay. O astfel de abordare permite să nu te limitezi la cumpărătorii din Moldova, deși necesită cunoașterea regulilor comerțului internațional, organizarea expedierii și relaționarea cu clienții din alte țări.
Uneori, antreprenorii organizează lichidări de stoc chiar în spațiile unde își depozitează marfa. Acest lucru le oferă cumpărătorilor posibilitatea de a vedea articolele în realitate, iar vânzătorilor — de a vinde o parte din sortiment fără costurile asociate unui magazin propriu-zis.
Magazinele fizice de articole vintage: accentul pe experiența cumpărătorului
Unul dintre primele exemple de trecere de la comerțul online la formatul fizic a fost VINTAGE ROOM. Proiectul a apărut pe Instagram în ianuarie 2018, iar după carantina din 2020 a deschis un showroom. În prezent, magazinul este închis.
Un alt exemplu este PAST PERFECT. Proiectul a funcționat online aproximativ un an înainte de a deschide un magazin fizic. Potrivit proprietarei sale, Alexandra Brenișter, în acest timp a reușit să înțeleagă mai bine publicul local și să-și formeze o bază de clienți fideli.
Pentru PAST PERFECT, magazinul a devenit nu doar un loc de vânzare a hainelor, ci și un spațiu în care cumpărătorul se familiarizează cu însăși abordarea modei second-hand. De aceea, sunt importante nu doar sortimentul și prețurile, ci și interiorul, ușurința în alegere și calitatea serviciilor.
„Am înțeles că va trebui să ne ocupăm și de educarea publicului în domeniul modei second-hand. De aceea, a fost important pentru mine să nu arătăm ca un magazin obișnuit de haine second-hand situat undeva într-un subsol. Trebuie să fie un spațiu frumos, cu un nivel de servicii pe măsură, unde articolele nu sunt aruncate la întâmplare, ci fiecare este selectat cu grijă. Vrem să arătăm că aceasta este o alegere conștientă. Oamenii vin la noi din cauza convingerilor lor, nu pentru că nu au bani pentru haine noi”, explică Alexandra.
Un astfel de format are o altă structură a cheltuielilor. Pe lângă achiziționarea mărfii, trebuie plătite chiria, utilitățile, depozitarea și întreținerea spațiului comercial. Este important și cât de repede se vând articolele: dacă rămân mult timp pe umerașe, ocupă spațiul necesar pentru noile livrări.
Magazinul achiziționează haine în principal din Cehia, Germania și Olanda, orientându-se către anumite categorii. Aproximativ 80% din sortimentul magazinului este alcătuit din articole vintage.
Anul acesta s-a deschis și APRIL THE SECOND. Proprietara sa, Alena Krețu, a optat imediat pentru formatul unui magazin fizic, orientat în primul rând către generația Z. Baza sortimentului o constituie îmbrăcămintea selectivă, cu o mică proporție de articole vintage. Se acordă o atenție deosebită articolelor din anii 1990 și 2000, precum și esteticii Y2K — moda asociată cu trecerea dintre milenii.
Magazinul achiziționează haine în loturi mari din Ungaria, după care selectează articolele individuale. Nu există o marjă de profit uniformă: prețul depinde de marcă, starea articolului, calitate, croială și actualitatea modelului. Conform fondatoarei, cea mai căutată gamă de prețuri este de 300–500 de lei.
Ambele magazine păstrează o parte din sortiment în spații inaccesibile cumpărătorilor. Prin urmare, reducerile sunt necesare nu doar pentru a atrage clienți, ci și pentru gestionarea stocurilor: articolele care nu se vând de mult timp trebuie eliminate pentru a face loc noilor livrări.
Amplasarea în centrul orașului ajută astfel de proiecte să atragă cumpărători din diferite cartiere ale Chișinăului și din suburbii, precum și turiști. Însă spațiile din centru sunt mai scumpe, ceea ce se reflectă în cheltuieli și, în cele din urmă, în prețuri. O tendință similară poate fi observată și în București, unde multe magazine renumite de articole vintage și selective sunt concentrate în zonele centrale.
De ce articolele vintage sunt mai scumpe
Magazinele second-hand de masă și cele selective pot vinde același tip de îmbrăcăminte, dar modelele lor de afaceri diferă semnificativ. Acest lucru explică și diferența de prețuri.
În segmentul de masă, prețul depinde adesea de categoria articolului. De exemplu, blugii sau un pulover pot avea un preț fix, indiferent de modelul sau marca concretă. Magazinul achiziționează loturi mari și nu plătește separat pentru fiecare articol pe care îl va scoate ulterior la vânzare.
De aceea, în astfel de magazine se pot găsi haine la prețuri cuprinse între 50 și 150 de lei. Dacă într-un lot se găsește întâmplător un articol de marcă în stare bună, acesta poate fi evaluat la un preț mai mare. Dar aceasta este mai degrabă o descoperire norocoasă decât rezultatul unei căutări țintite.
În proiectele selective, lucrurile stau altfel. Vânzătorul își dedică timpul căutării unor modele specifice, evaluează starea fiecărui articol, îi verifică calitatea și îl pregătește pentru vânzare. Aceste costuri sunt incluse din start în preț.
La PAST PERFECT, prețul articolelor vestimentare variază între 200 și 1.500 de lei, iar la APRIL THE SECOND, cele mai căutate sunt articolele cu prețuri între 300 și 500 de lei. Prețurile sunt influențate și de chiria spațiilor din centrul orașului, precum și de alte cheltuieli ale magazinelor fizice.
O dificultate suplimentară o reprezintă scumpirea hainelor vintage în Europa, pe fondul creșterii cererii. Acest lucru mărește costul achizițiilor și îngreunează găsirea furnizorilor ale căror prețuri să corespundă posibilităților cumpărătorilor moldoveni.
„Încă ne luptăm cu stereotipul conform căruia piața second-hand trebuie neapărat să fie ieftină. La noi se gândește așa, dar în Europa – nu mai este întotdeauna așa. Din cauza popularității, segmentul vintage s-a scumpit considerabil.
Dacă am cumpăra haine obișnuite din magazinele second-hand de masă, am putea câștiga mai mult și am plăti mai puțin pentru marfă. Dar încercăm să respectăm conceptul: 80%, iar uneori chiar 90% din hainele de pe umerașe sunt articole vintage. Pentru asta trebuie să plătim mai mult. Căutăm o țară în care prețurile de achiziție să rămână acceptabile, dar, din cauza cererii în creștere, acest lucru devine din ce în ce mai dificil”, povestește Alexandra Brenișter.
Vânzătorii online iau în calcul și timpul dedicat căutării și pregătirii articolelor vestimentare, promovării, fotografierii și comunicării cu cumpărătorii. În același timp, ei trebuie să țină cont de puterea de cumpărare a publicului local, care nu este întotdeauna dispus să plătească la fel de mult ca cumpărătorii din Europa.
Revânzarea de lux: hainele ca activ
O nișă separată o ocupă revânzarea de lux — revânzarea articolelor de la mărci de designer renumite. Aici, prețul depinde nu numai de starea și actualitatea modelului, ci și de marcă, de cerere și de posibilitatea de a confirma autenticitatea produsului.
Spre deosebire de magazinele obișnuite de haine second-hand, astfel de proiecte lucrează adesea nu cu loturi mari de haine achiziționate, ci cu articole din garderobele personale.
Așa funcționează HOLY CHIC. Proiectul acționează ca intermediar între proprietarul articolului de designer și noul cumpărător. Echipa evaluează hainele și accesoriile primite, ținând cont de starea lor, de actualitatea modelului și de cererea de pe piața locală. Nu toate articolele propuse sunt acceptate spre vânzare: după fotografiere, angajații selectează în continuare articolele care vor fi expuse în magazin și pe rețelele sociale.
Platforma se ocupă de prezentarea produselor, promovare și organizarea tranzacției. Proprietarul primește o notificare după vânzare și plata corespunzătoare.
Pentru o astfel de afacere, este important nu doar să găsești un articol atractiv, ci și să-l evaluezi corect, să-l prezinți cumpărătorului și să asiguri încrederea în tranzacție. De aceea, HOLY CHIC declară separat garanția autenticității produselor.
În sortiment sunt prezente mărci precum Hermès, Louis Vuitton, Gucci, Prada, Dior și alte mărci de lux. Prețul unor articole ajunge la zeci de mii de lei.
Astfel, revânzarea articolelor de lux rezolvă două probleme: îi permite proprietarului să obțină bani pentru un articol pe care nu-l mai folosește, iar cumpărătorului — să achiziționeze un articol de designer la un preț mai mic decât cel al unui produs nou. În același timp, prețul depinde de modelul concret, de starea acestuia și de cerere, de aceea reducerea față de prețul inițial nu este garantată în fiecare caz.
Generația Z, sau cine cumpără haine second-hand
Printre cumpărătorii notabili de haine second-hand se numără reprezentanții generației Z și milenialii. Cu toate acestea, motivele pot diferi de la o grupă de vârstă la alta.
Conform observațiilor Alexandrei Brenișter, tinerii cumpărători caută mai des articole unice și posibilitatea de a se exprima prin intermediul îmbrăcămintei. Publicul mai în vârstă poate acorda o atenție mai mare calității țesăturii, compoziției, stării și duratei de viață a articolului.
„Noua generație apreciază foarte mult unicitatea și exprimarea de sine. În același timp, își dorește să arate neobișnuit, fără a cheltui sume uriașe. Publicul mai matur acordă mai des atenție calității. Oamenii vor să poarte hainele mai mult timp și într-un mod mai conștient. Mulți vorbesc despre ecologie: hainele pe care le îmbraci o singură dată și apoi le arunci nu mai par atractive”, remarcă Alexandra.
Totuși, ar fi greșit să clasificăm cumpărătorii doar în funcție de vârstă. Pentru unii, piața second-hand rămâne o modalitate de a economisi, pentru alții — o oportunitate de a găsi o piesă rară, de a achiziționa haine de la un brand cunoscut la un preț mai accesibil sau de a renunța la o parte din obiceiurile consumului de masă. Aceste motive se pot combina.
Piața moldovenească a hainelor second-hand devine treptat mai diversificată. Pe lângă magazinele second-hand de masă, se dezvoltă magazine vintage, proiecte online selective și revânzarea de lux. Fiecare format are propriul public, propria structură a cheltuielilor și propria logică de stabilire a prețurilor.
Prin urmare, simplul fapt că hainele au fost deja purtate determină din ce în ce mai rar valoarea și atractivitatea lor. Mult mai important este despre ce articol este vorba, în ce stare se află, cât de rar este și ce valoare îi atribuie cumpărătorul.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta