Chișinăul alocă 60% din bugetul municipal pentru domeniul social

Victor Pruteanu

Adaugă Logos Press ca sursă preferată pe Google

Populația țării este în scădere, numărul nașterilor se reduce, iar îmbătrânirea societății devine una dintre principalele provocări pe termen lung. Chișinăul nu face excepție. Potrivit Biroului Național de Statistică, dacă la recensământul din 2024 populația cu reședința obișnuită în municipiu era de aproximativ 720,1 mii de persoane, la 1 ianuarie 2026 aceasta a scăzut la 714,5 mii.

Totuși, în spatele acestor cifre se ascunde și o altă fațetă a proceselor demografice. Capitala continuă să atragă familii din raioanele țării, tineri, specialiști și părinți care se mută în oraș în căutarea unui loc de muncă, a oportunităților educaționale și a accesului la servicii care adesea lipsesc în localitățile mai mici.

Astfel, deși statisticile oficiale indică o scădere a populației permanente, Chișinăul continuă să atragă tot mai mulți oameni din regiuni, ceea ce sporește treptat necesitatea serviciilor educaționale, medicale și sociale.

Viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu, consideră că evoluțiile demografice trebuie privite dincolo de cifrele oficiale privind populația. În acest context, contează atât persoanele care vin zilnic la Chișinău pentru a munci, cât și familiile care se stabilesc aici, în căutarea unor oportunități mai bune și a unor condiții favorabile pentru creșterea copiilor.

Logos Press a relatat recent că peste 16 mii de locuitori doar de pe malul stâng al Nistrului vin zilnic la Chișinău pentru a munci, potrivit datelor oficiale ale Serviciului Fiscal de Stat. În același timp, estimarea numărului exact al persoanelor care fac naveta din raioanele învecinate capitalei este practic imposibilă.

Naveta zilnică: „paradoxul” Chișinăului

Migrația internă ajută la înțelegerea „paradoxului” prin care cererea de servicii urbane este în creștere, în timp ce populația oficială a capitalei este în scădere.

„Sunt de acord, la nivelul întregii țări, avem probleme demografice. Este, într-adevăr, o problemă complexă. Însă Chișinăul este un oraș care atrage oameni nu doar din municipiu, ci și din teritoriu din zonă. Capitala atrage persoane care locuiesc pe o rază de 50–70 de kilometri. Ei vin zilnic la Chișinău, lucrează aici, beneficiază de diverse servicii, iar uneori decid, în cele din urmă, să se mute și să se stabilească în capitală. Vin și persoane din regiunea transnistreană. De aceea, atunci când vorbim despre demografia Chișinăului, trebuie să înțelegem că orașul nu se bazează doar pe cei care au oficial domiciliul aici. Influența reală a capitalei este mult mai extinsă”, a declarat viceprimarul într-un interviu pentru Logos Press.

Școlile, un indicator al atractivității municipiului

Dezvoltarea infrastructurii educaționale nu ține doar de organizarea procesului de învățământ, ci devine și o componentă a politicii demografice a orașului.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2025, în municipiul Chișinău s-au născut 5.962 de copii, cu 3,3% mai puțini față de anul precedent. În același timp, numărul copiilor înscriși în grădinițe și școli este în creștere.

„Vedem că tot mai mulți copii ajung în școlile și grădinițele noastre. Și nu este vorba doar despre cei care intră în clasa întâi. Avem copii care vin în clasa a patra, a cincea, a șaptea, inclusiv în licee. Asta înseamnă că familiile se mută la Chișinău nu doar pentru ca cei mici să beneficieze de învățământul primar. Ele aleg să-și construiască aici viitorul, pentru că le este mai comod, au mai multe oportunități, își pot găsi mai ușor un loc de muncă și au acces mai bun la serviciile de care au nevoie. Familiile tinere aleg capitala pentru că sunt convinse că le pot oferi copiilor condiții mai bune. Pentru noi, acest lucru este atât un semn că orașul este atractiv, cât și o mare responsabilitate”, afirmă viceprimarul.

În ultimii cinci ani, municipiul a extins capacitatea școlilor cu peste 3.000 de locuri. Totuși, cererea se schimbă în continuare, în funcție de fluxul de persoane care vin să locuiască în capitală.

„Am extins capacitatea școlilor, am creat locuri suplimentare și am investit în infrastructură, copiii continuă să vină. Trebuie să continuăm să investim în instituțiile de învățământ și în celelalte servicii de care au nevoie familiile. Trebuie să creăm condiții în care oamenii să se simtă bine la Chișinău, să-și crească aici copiii și să-și construiască viitorul”, subliniază Victor Pruteanu.

Servicii specializate, un motiv pentru care familiile aleg capitala

Atragerea capitalei nu se explică doar prin oportunitățile de angajare. Un alt factor important este accesul la servicii specializate, în special pentru familiile care au copii cu cerințe educaționale speciale.

Viceprimarul atrage atenția că la Chișinău sunt concentrate instituții de învățământ și centre specializate, la care accesul poate fi mai dificil în alte localități. Pentru unii părinți, posibilitatea de a-și înscrie copilul la o școală, o grădiniță sau un centru de profil devine un criteriu decisiv în alegerea locului de trai.

„În capitală există școli speciale, instituții pentru copiii cu cerințe speciale, grădinițe care lucrează cu acești copii, dar și centre de profil. Părinții își doresc ca cei mici să beneficieze de sprijinul necesar, să se dezvolte, să învețe și să socializeze. Sunt situații în care o familie decide să se mute la Chișinău tocmai pentru că, în localitatea lor, nu există o instituție potrivită pentru copilul său. Pentru acești părinți, nu este o chestiune de comoditate, ci una care ține de calitatea vieții întregii familii”, explică Victor Pruteanu.

Nevoile familiilor nu se limitează la educație. Accesul la servicii de sprijin, posibilitatea de integrare socială și mediul în care copiii pot comunica și se pot dezvolta sunt, de asemenea, factori care influențează decizia de a se muta în capitală.

Demografia înseamnă mai mult decât natalitate

În 2025, în municipiul Chișinău au fost înregistrate 4.131 de căsătorii, cu 2,8% mai multe decât în anul precedent. Totodată, numărul divorțurilor a crescut cu 3,1%, ajungând la 2.538. Deși acești indicatori oferă o imagine asupra dinamicii vieții de familie, ei nu reflectă în mod direct deciziile cuplurilor de a avea copii și nici nu permit anticiparea evoluției natalității pe termen lung.

Potrivit lui Victor Pruteanu, politicile municipale în domeniul demografic trebuie să îmbine sprijinul acordat familiilor tinere cu dezvoltarea oportunităților economice și a infrastructurii necesare pentru ca părinții să poată concilia viața profesională cu creșterea copiilor.

„Nu putem vorbi despre demografie doar prin prisma numărului de copii născuți într-un an. Desigur, natalitatea este foarte importantă și trebuie să ne gândim cum putem sprijini familiile, astfel încât oamenii să aibă curajul să decidă să aibă copii. Însă situația demografică depinde de mult mai mulți factori: salariile, pensiile, prețurile, accesul la servicii medicale, posibilitatea de a găsi un loc de muncă, disponibilitatea unei locuințe și condițiile în care o familie își crește copilul”, consideră viceprimarul.

El subliniază și importanța investițiilor în infrastructura medicală, pe care le consideră o componentă esențială a îmbunătățirii calității vieții locuitorilor capitalei.

„Trebuie să creăm condiții pentru ca oamenii să poată trăi mai mult și să fie mai sănătoși. În ultimii ani, o parte importantă a eforturilor noastre a fost orientată spre renovarea și dezvoltarea infrastructurii medicale. Aceste investiții nu vizează doar clădirile, ci și capacitatea locuitorilor de a beneficia de serviciile de care au nevoie”, subliniază Victor Pruteanu.

Astfel de măsuri pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiilor, însă redresarea durabilă a situației demografice presupune politici coerente, susținute și orientate spre rezultate pe termen lung.

Tinerii văd un viitor la Chișinău

O altă direcție a politicilor municipale vizează crearea oportunităților pentru tinerii care își doresc să-și lanseze propria afacere și să-și construiască un parcurs profesional la Chișinău. Primăria derulează programe de instruire în domeniul antreprenoriatului și de cofinanțare a proiectelor de afaceri destinate tinerilor și migranților. Scopul acestora este de a-i ajuta pe participanți să-și dezvolte competențele necesare, să-și contureze o idee de afaceri și să obțină sprijin pentru a o pune în practică.

Oportunitățile economice sunt strâns legate de evoluția demografică. Decizia de a întemeia o familie sau de a avea un copil depinde nu doar de circumstanțele personale, ci și de siguranța financiară, de posibilitatea de a găsi un loc de muncă și de încrederea că familia va putea face față cheltuielilor în anii următori.

„Avem programe de sprijin pentru familii. De exemplu, oferim un ajutor de 700 de lei la începutul anului școlar, destinat unui număr de 8.000 de copii din familii social-vulnerabile. Există și forme de sprijin financiar pentru familiile numeroase, inclusiv pentru cele cu trei sau mai mulți copii. Înțelegem că cheltuielile pentru creșterea unui copil nu se limitează la asigurarea unui loc la școală sau la grădiniță. Părinții au nevoie de bani pentru rechizite, îmbrăcăminte, alimentație, servicii medicale și multe altele. De aceea, sprijinul oferit trebuie să fie unul complex. Încercăm să ajutăm familiile în măsura posibilităților și în limitele competențelor și ale bugetului de care dispunem”, explică Victor Pruteanu.

Bugetul municipal: peste 60% din cheltuieli sunt destinate domeniului social

Prioritatea acordată politicilor sociale se reflectă și în structura cheltuielilor municipale. Dintr-un buget al Chișinăului care se apropie de 10 miliarde de lei, peste 6 miliarde sunt direcționate către domeniul social. Aceste cheltuieli nu vizează doar școlile și grădinițele, ci includ și educația extrașcolară, infrastructura medicală și alte servicii de care beneficiază locuitorii municipiului.

„Cea mai mare parte a acestor resurse este alocată, bineînțeles, educației. Însă educația nu înseamnă doar școlile generale. Vorbim și despre instituțiile extrașcolare, școlile de arte și oportunitățile de dezvoltare suplimentară. Avem 15 instituții extrașcolare și cinci școli de arte, unde copiii pot să-și dezvolte creativitatea și aptitudinile, să dobândească noi cunoștințe și să-și formeze competențe. Toate acestea fac parte din politica socială a orașului”, a declarat viceprimarul, care a descris Chișinăul drept „cea mai socială capitală”.

Îmbătrânirea populației, o nouă provocare demografică

Scăderea natalității este doar una dintre dimensiunile schimbărilor demografice. O altă provocare este îmbătrânirea populației. O politică municipală concentrată exclusiv pe familiile tinere și pe copii nu poate răspunde pe deplin nevoilor unei societăți în care ponderea persoanelor vârstnice este în creștere.

Victor Pruteanu recunoaște că sprijinirea generației vârstnice trebuie să devină o componentă importantă a politicilor sociale ale capitalei. Pe lângă accesul la servicii medicale, persoanele în etate au nevoie de oportunități de socializare, de participare la viața comunității și de menținere a unui rol activ în societate.

„Trebuie să înțelegem că demografia nu înseamnă doar copii și nașterea unor noi generații. Cu toții îmbătrânim, iar acesta este un proces firesc. Există și în Europa această tendință. De aceea, atunci când ne gândim la politicile demografice, trebuie să ne gândim, în același timp, și la persoanele în vârstă. Ce putem face pentru ele? Cum le putem asigura accesul la serviciile necesare, posibilitatea de a comunica, de a participa la viața societății și de a nu rămâne singure? Pentru mulți vârstnici, problema nu ține doar de sănătate sau de situația materială, ci și de izolarea socială. Sunt oameni care ajung să-și petreacă zilele singuri, în propria locuință”, subliniază viceprimarul.

În prezent, primăria lucrează la crearea unei instituții municipale destinate persoanelor în etate. Proiectul ar urma să devină parte a unui sistem mai amplu de sprijin pentru generația vârstnică.

„Când vorbim despre calitatea vieții, trebuie să ținem cont de toate categoriile de vârstă. Avem grijă de copii, sprijinim familiile, dar nu putem uita nici de oamenii care au muncit ani la rând, și-au întemeiat familii și au contribuit la dezvoltarea orașului”, afirmă Victor Pruteanu.

Capitala nu poate opri de una singură declinul demografic la nivel național. Poate însă contribui la crearea unor condiții de trai mai bune pentru oamenii care locuiesc deja aici. De Hramul Orașului, ne dorim ca fiecare locuitor să găsească aici motive să rămână, să-și întemeieze o familie și să-și construiască viitorul!

La mulți ani, Chișinău!

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.

Ce reacție ți-a provocat această știre?