Curtea Constituțională a anulat amendamentul privind numirea lui von Hebel, nu și numirea sa

CC a anulat amendamentul „cu dedicație pentru von Hebel”, dar nu și numirea acestuia

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale amendamentele care au permis numirea cetățeanului neerlandez Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a procurorilor cu votul majorității simple a deputaților. Totuși, această decizie nu înseamnă anularea automată a numirii sale. CC a precizat separat că hotărârea produce efecte pentru raporturile juridice viitoare și nu afectează actele adoptate anterior în baza normelor contestate.

Domnica Manole

Adaugă Logos Press ca sursă preferată pe Google

Joi, 15 octombrie, CC a admis sesizarea depusă de cinci deputați din opoziție — Ion Chicu, Alexandr Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Alexandr Verșinin și Diana Caraman. Curtea a declarat neconstituționale prevederi din două legi care reglementează evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

Politicienii din opoziție s-au grăbit să salute decizia, numind-o „un triumf al dreptății” și „o primă victorie”. Dar bucuria nu a durat prea mult.

Pe 5 martie, majoritatea parlamentară a PAS a modificat procedura de numire a membrilor străini ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. În loc de trei cincimi din numărul deputaților aleși — 61 de voturi — pentru numire a devenit suficientă majoritatea simplă, adică 51 de voturi.

Amendamentul a apărut după ce candidatura lui von Hebel nu a întrunit sprijinul necesar la votul inițial. Chiar a doua zi, pe 6 martie, Herman von Hebel și Bernard Lavigne au fost numiți membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor. Pentru decizia respectivă au votat 53 de deputați ai PAS.

Astăzi, deputații din opoziție au trecut din nou printr-un moment de „rușine spaniolă».

CC a anulat amendamentul, nu și numirea

Principalul aspect al deciziei este că Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care au modificat procedura de vot, însă nu a anulat direct hotărârea Parlamentului privind numirea lui von Hebel.

Președinta CC, Domnica Manole, a explicat că încălcarea a constat în procedura de adoptare a amendamentului.

„Amendamentul nu avea legătura materială necesară cu proiectul de lege inițial, prin urmare Parlamentul a încălcat procedura legislativă prevăzută de Constituție”, a declarat Manole.

Așadar, declararea neconstituționalității amendamentelor nu atrage anularea automată a numirii efectuate în baza acestora. Prin urmare, hotărârea Curții produce efecte pentru raporturile juridice viitoare și nu anulează deciziile și actele adoptate anterior.

Astfel, victoria juridică a autorilor sesizării nu înseamnă încetarea automată a mandatului lui von Hebel. Declararea neconstituționalității procedurii care a permis numirea sa în funcție și anularea numirii propriu-zise sunt două chestiuni juridice distincte.

Prin urmare, apelurile opoziției la demisia lui von Hebel s-au lovit de zidul logicii constituționale. Herman von Hebel, al cărui nume este asociat cu mai multe scandaluri, inclusiv la Curtea de la Haga — acuzații pe care acesta le-a respins, totuși — și care a fost numit în baza unui amendament „neconstituțional”, rămâne în funcție.

Despre aspectul moral al cauzei

Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, subliniază că declararea neconstituționalității amendamentului nu poate constitui, în sine, un temei pentru anularea sau revizuirea acestor decizii. Actele normative beneficiază de prezumția de constituționalitate până la proba contrarie, iar hotărârile Curții Constituționale produc, de regulă, efecte pentru viitor.

Potrivit lui Tănase, ar fi greșit să afirmăm că deciziile adoptate cu participarea lui von Hebel devin vulnerabile doar pentru că norma legislativă a fost declarată ulterior neconstituțională. În plus, trebuie făcută o distincție fundamentală. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două norme legislative, dar nu a anulat actul individual de numire a lui Herman von Hebel în funcție. În consecință, hotărârea Curții nu înseamnă, prin ea însăși, încetarea mandatului acestuia.

«Dar, ceea ce poate fi apărat juridic nu este întotdeauna justificabil moral. În mod normal, ar fi trebuit să asistăm la o demisie de onoare din partea domnului von Hebel. Nu sunt însă deloc convins că vom avea parte de un asemenea gest», a conchis ex-ministrul.

Comisia de verificare a emis ulterior o declarație prin care menționa că ia act „în special de explicațiile președintelui Curții Constituționale, conform cărora decizia este valabilă pentru viitor și nu afectează actele adoptate anterior în baza prevederilor contestate” și „își continuă activitățile în cadrul exercitării competențelor cu care este învestită…”.

Ce reacție ți-a provocat această știre?