Documentul prevede extinderea schimbului internațional de informații, accelerarea cooperării transfrontaliere și crearea unor organisme specializate în depistarea și gestionarea acestor active.
Primii participanți la protocol au fost Georgia, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, San Marino și Regatul Unit. Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul conferinței Octopus 2026 privind criminalitatea cibernetică.
Noi instrumente pentru recuperarea veniturilor provenite din activități infracționale
Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei din 2005 modernizează mecanismele juridice și instituționale de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, ținând seama de evoluția criminalității transnaționale și de utilizarea noilor tehnologii.
În special, documentul extinde competențele instanțelor în ceea ce privește confiscarea bunurilor legate de o gamă mai largă de activități infracționale. În anumite cazuri, confiscarea poate avea loc fără o condamnare penală. Măsurile se pot extinde și asupra activelor aflate în posesia unor terți, cu condiția protejării proprietarilor de bună-credință.
Autoritățile de aplicare a legii vor avea posibilitatea de a îngheța sau de a confisca de urgență bunurile fără notificare prealabilă, dacă acest lucru este necesar pentru a preveni ascunderea sau mutarea acestora.
Țările care au aderat la protocol vor trebui să înființeze structuri specializate pentru depistarea și gestionarea bunurilor provenite din infracțiuni. Documentul prevede, de asemenea, consolidarea rolului unităților de informații financiare și extinderea accesului autorităților competente la date financiare și informații privind activele virtuale.
Termenele de cooperare și repartizarea fondurilor confiscate
Protocolul prevede extinderea schimbului de informații, desfășurarea de anchete comune și interacțiunea directă între autoritățile naționale implicate în depistarea și gestionarea activelor.
Aceste autorități vor trebui să răspundă la solicitări în termenele stabilite, inclusiv în termen de trei zile în cazuri urgente.
Anumite dispoziții se referă la soarta bunurilor și a fondurilor confiscate. În primul rând, acestea trebuie restituite victimelor sau proprietarilor de drept. Sumele confiscate care depășesc 10.000 de euro vor fi, de regulă, împărțite în mod egal între țările participante.
De asemenea, se recomandă statelor să aloce activele confiscate pentru nevoi sociale și de interes public, astfel încât veniturile provenite din activități infracționale să fie utilizate în interesul societății.
Când va intra în vigoare protocolul
Pentru ca documentul să intre în vigoare, sunt necesare cinci ratificări, inclusiv ratificarea de către cel puțin trei state membre ale Consiliului Europei.
Protocolul adițional a fost adoptat de miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei în cadrul sesiunii anuale a Comitetului de Miniștri de la Chișinău, din 15 mai 2026.
Consiliul Europei consideră acest nou document ca o continuare a Convenției de la Varșovia privind combaterea spălării veniturilor provenite din activități infracționale și a finanțării terorismului. Convenția a fost deschisă spre semnare în 2005 și numără în prezent 39 de state participante și cinci semnatari suplimentari care nu au finalizat încă procesul de ratificare, printre care se numără și Uniunea Europeană.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta