
Cu toate acestea, volumul exporturilor de cereale a crescut – atât în termeni fizici (+7%), cât și în termeni valorici (8,9%).
Exportul total de cereale din Moldova în luna mai a fost de 176 mii tone, în valoare totală de 700,2 milioane de lei (cu o lună înainte – 164,6 mii tone și 643,2 milioane de lei).
Grâul – o poziție de lider tot mai fragilă
Grâul a rămas liderul „coșului de export”, dar poziția sa s-a slăbit vizibil. Luna trecută, țara a exportat pe piețele externe aproape 116 mii de tone din acest produs (ponderea în fluxul de cereale fiind de aproape 66% în volum și 65% în valoare). Față de situația din luna precedentă, ambele cote au scăzut cu aproximativ 12%.
Cu toate acestea, veniturile financiare din export au scăzut puțin mai puțin decât exportul fizic. Acest lucru s-a datorat unei creșteri mici, dar totuși semnificative, a prețului mediu al grâului destinat exportului – de la 3 853 lei/t la 3 943 lei/t (+2,3%). Se pare că piața a început să susțină fluxul de mărfuri destinate exportului prin creșterea prețurilor de achiziție, pe fondul reducerii ofertei de produse din partea producătorilor agricoli (precum și, posibil, al creșterii prețurilor în contractele cu cumpărătorii finali).
Tabelul — Exportul de grâu din Moldova în luna mai 2026, defalcat pe țările importatoare
|
Exportul de grâu pe țări |
Greutate, tone | Valoare, lei | Suma pe câmp Prețul mediu pe 1 tn. lei | Structura exporturilor în funcție de greutate, % |
Structura exporturilor în funcție de valoare, % |
| Italia |
49 240 |
199 157 106 | 4 045 | 42,50% |
43,59% |
| România |
35 084 |
131 832 389 | 3 758 | 30,28% |
28,85% |
| Turcia |
13 685 |
53 600 449 | 3 917 | 11,81% |
11,73% |
| Grecia |
13 574 |
55 207 865 | 4 067 | 11,71% |
12,08% |
| Malaezia |
4 283 |
17 100 554 | 3 992 | 3,70% |
3,74% |
| Exportul total de grâu |
115 867 |
456 898 362 | 100% | 100% |

Exportul de grâu pe țări
Porumbul – tendință ascendentă
Volumul exporturilor fizice de porumb moldovean în luna mai a acestui an a crescut cu aproape 75% față de luna precedentă, ajungând la 59,9 mii de tone. În același timp, veniturile din exporturile acestei mărfi au crescut cu 72% în această lună, ajungând la 242,1 milioane de lei.
Ponderea porumbului în „coșul de export” pe lună a crescut, în termeni fizici, de la 21% la 34%, iar în termeni valorici – de la 22% la 35%.
„Nu este vorba de «perturbații de semnal», ci de o inversare bruscă a tendinței: încă în aprilie, această cultură era considerată un reziduu de între sezoane, iar în mai s-a transformat în principalul factor de creștere a întregului export de cereale”, consideră expertul în agromarketing Iurie Rija. – Este curios că prețul mediu al porumbului a scăzut chiar ușor — de la 4 104 lei/t la 4 045 lei/t (-1,4%). Iar diferența de preț dintre porumb și grâu s-a redus de la 251 la 102 lei/t. Cu alte cuvinte, cele două culturi principale s-au tranzacționat în luna mai la un preț practic comparabil — un fenomen atipic pentru lunile anterioare, când porumbul „menținea în mod constant o primă” de aproximativ 250 de lei.
Tabel – Exportul de porumb din Moldova în luna mai 2026, defalcat pe țările importatoare
|
Exportul de porumb pe țări |
Greutate, tone | Valoare, lei | Suma pe câmp Prețul mediu pe 1 t, lei | Structura exporturilor în funcție de greutate, % |
Structura exporturilor în funcție de valoare, % |
| Grecia |
21 591 |
88 646 293 | 4 106 | 36,11% |
36,86% |
| Italia |
13 418 |
52 804 598 | 3 935 | 22,44% |
21,95% |
| Turcia |
7 008 |
27 391 874 | 3 909 | 11,72% |
11,39% |
| Marea Britanie |
6 077 |
20 921 637 | 3 443 | 10,16% |
8,70% |
| Albania |
6 018 |
26 549 958 | 4 412 | 10,07% |
11,04% |
| Bulgaria |
4 400 |
18 564 732 | 4 219 | 7,36% |
7,72% |
| Olanda |
621 |
2 575 094 | 4 147 | 1,04% |
1,07% |
| România |
493 |
1 842 113 | 3 739 | 0,82% |
0,77% |
| Polonia |
115 |
940 585 | 8 179 | 0,19% |
0,39% |
| Irak |
24 |
148 183 | 6 174 | 0,04% |
0,06% |
| Siria |
22 |
133 108 | 6 050 | 0,04% |
0,06% |
| Exportul total de porumb |
59 787 |
240 518 176 | 100% |
100% |

Exportul de porumb pe țări
Geografia exporturilor de cereale din Moldova în luna mai
În luna mai, grâul moldovean a fost livrat doar în cinci țări (în aprilie – în opt). Acest lucru se înscrie perfect în logica generală a exporturilor de cereale „la sfârșitul sezonului”. „Au dispărut destinațiile periferice și livrările punctuale, fluxul principal s-a concentrat în jurul partenerilor de încredere”, precizează Iurie Rija.
Principalul „eveniment al lunii” în segmentul grâului a fost schimbarea liderului în „ierarhia cumpărătorilor”. Italia a urcat pe primul loc în clasament – 49,2 mii tone (o cotă de 42,5% „în volum” și 43,6% „în valoare”, cu o creștere de 49% și, respectiv, 26% față de indicatorii lunii precedente).
România, care a dominat anterior timp de două luni, a coborât pe locul al doilea: 35,1 mii tone (cota de 30,28%, o scădere a indicatorilor cu 41% în termeni fizici și cu 16% în termeni valorici).
Schimbarea liderilor nu este o întâmplare izolată la nivelul unei singure luni, ci continuarea unei tendințe începute încă din aprilie. Pe măsură ce sezonul se apropie de final, livrările de grâu se îndreaptă către piețe mai îndepărtate și, în același timp, mai profitabile (cu rare excepții). Prețurile contractelor de export confirmă această logică: grâul destinat pieței italiene s-a tranzacționat la 4 045 lei/t, iar cel destinat pieței române – la 3 758 lei/t, diferența fiind de 287 lei/t (7,6%). În același timp, Italia impune, în mod tradițional, cerințe ridicate privind calitatea cerealelor, iar sezonalitatea nu influențează acest aspect.
Turcia și Grecia împart pozițiile a treia și a patra cu volume apropiate — 13,7 și, respectiv, 13,6 mii de tone, cu cote de 11,81% și 11,71%. Grecia oferă, totodată, cel mai ridicat preț pentru grâul moldovean — 4 067 lei/t. Malaezia încheie lista TOP-5 — 4,3 mii tone (prețul mediu al livrărilor — 3 992 lei/t). De altfel, exporturile către Malaezia au crescut de la o lună la alta, ceea ce indică o consolidare a pozițiilor pe piață, și nu un caracter întâmplător (livrări punctuale).
În ansamblu, structura exporturilor de grâu din luna mai reprezintă o imagine tipică pentru o cultură cu un ciclu lung de depozitare, în care volumele principale sunt transportate pe coridoare logistice stabile, iar destinațiile periferice joacă un rol secundar.

Exportul total de cereale
Porumbul a fost livrat în11 țări
Principala noutate a lunii în acest segment al pieței de export a cerealelor este absența Libanului de pe lista cumpărătorilor. Anterior (în primăvara acestui an), țara respectivă primea 40-50% din livrările de porumb din Moldova.
Nișa creată a fost ocupată imediat de mai multe țări europene. Grecia a urcat pe primul loc — 21,6 mii tone (o cotă de 36% în termeni fizici și de 37% în termeni valorici). Italia a înregistrat o creștere și mai spectaculoasă — de la 2,3 mii la 13,4 mii de tone (+473%), urcând de pe locul cinci pe locul doi (22,44% „în volum”). Turcia a ocupat locul al treilea în clasament — 7,0 mii de tone (11,72%). Saltul de la coada listei cumpărătorilor în TOP-3 nu este o întâmplare statistică, ci un semn că piața turcă s-a redeschis pentru porumbul moldovean – practic „de la zero”.
Spre deosebire de segmentul grâului, în segmentul porumbului din exportul de cereale al Moldovei din luna mai nu se observă o concentrare, ci o diferențiere. În locul unui singur cumpărător dominant, „tonul” în acest segment de piață a fost dat de trei actori. „Reducerea dependenței de un singur cumpărător este un semnal pozitiv al stabilității exporturilor, chiar dacă aceasta a devenit o consecință directă a retragerii de pe piață a celui mai mare client”, rezumă Iurie Rija.
Operatorii de pe piață
Exportul de grâu de mai a fost asigurat de 29 de companii moldovenești (în aprilie – 31). Piața porumbului din luna mai a fost deservită de 17 companii moldovenești — mai multe decât în aprilie (14 companii), ceea ce corespunde în mod logic creșterii volumului cu trei sferturi. Liderul pieței în ambele segmente este compania Rusagro-Prim SRL (în segmentul grâului, cota fizică și cea valorică sunt de 29% și, respectiv, 30%, iar în cel al porumbului – aproape 42% și, respectiv, 43%).

















