Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul total al exporturilor de mărfuri moldovenești în perioada ianuarie-mai 2026 a fost de 1376,5 milioane de euro, iar cel al importurilor – de 4172 milioane de euro. Creșterea exporturilor în această perioadă a fost de 11,4%, iar achizițiile de mărfuri de pe piețele externe au crescut cu 5,8%. Însă, întrucât valorile absolute ale importurilor depășesc de aproape trei ori livrările la export, deficitul balanței comerciale a Moldovei a crescut, de asemenea, cu 3,3%.
Exporturi
În luna mai 2026, din Moldova s-au exportat mărfuri în valoare de 258,4 milioane de euro, cu 4,2% mai puțin decât în aprilie 2026 și cu 13,2% mai mult față de luna mai 2025. Reamintim că creșterea exporturilor continuă din iunie anul trecut, după ce anterior acestea au înregistrat o scădere timp de peste doi ani, ceea ce explică aceste rate ridicate de creștere.
Prin urmare, în ansamblu, în primele cinci luni ale anului curent, exportul de mărfuri a fost cu 11,4% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.
De altfel, exportul de mărfuri de producție națională a crescut și mai mult în perioada ianuarie-mai – cu 14,3%.
Analiza evoluției exporturilor pe țări în perioada ianuarie-mai 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, arată o creștere a livrărilor de mărfuri către Turcia (+24,6%), Germania (de 1,7 ori), Italia (+24,6%), România (+6,3%), Liban (de 2,1 ori, datorită livrărilor de porumb și animale vii) și Republica Cehă (+6,3%).
În același timp, exporturile către țările CSI au înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere: în perioada ianuarie-mai 2026, valoarea acestora s-a ridicat la 84,1 milioane de euro (cu 5,4% mai mult față de perioada similară din 2025).
Concomitent, s-au redus exporturile de mărfuri către Statele Unite ale Americii (-40,3%), Țările de Jos (-35,4%), Arabia Saudită (-49,2%), Georgia (-37,1%), Slovacia (-22,8%) și Canada (-44,2%).
În structura exporturilor, pe primul loc se află în continuare culturile oleaginoase și fructele (17,2% din volumul total al exporturilor); echipamentele electrice, produsele electrotehnice și componentele acestora (15,1%); cerealele și produsele cerealiere (10,6%).
Au crescut semnificativ livrările către piețele externe de culturi oleaginoase (cu 50,7%), cereale și produse pe bază de cereale (cu 44,1%), legume și fructe (cu 10,0%), uleiurilor grase și vegetale (nepurificate, rafinate sau fracționate) cu 40,6%, ceea ce confirmă afirmațiile analiștilor potrivit cărora practic întreaga creștere a fost realizată datorită majorării exporturilor de produse agricole.
Biroul Național de Statistică raportează că, în primele cinci luni, exportul de băuturi alcoolice și nealcoolice a scăzut cu 12,1%, al energiei electrice cu 33,9%, al aparatelor și instrumentelor profesionale, științifice și de control cu un procent record de 38,8%, al petrolului, al produselor petroliere și al produselor conexe cu 35,6%, a autovehiculelor cu 20,4%, iar a mobilierului și a componentelor acestuia cu 6%.
Importuri
În perioada ianuarie-mai 2026, importurile de mărfuri s-au ridicat la 4172 milioane de euro, cu 5,8% mai mult față de perioada corespunzătoare din 2025.
Printre țările fruntașe în ceea ce privește volumul importurilor de mărfuri s-au numărat: România (24,2% din volumul total al importurilor), China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%) și Turcia (6,5%).
În structura importurilor din ianuarie până în mai 2026, următoarele grupe de mărfuri au deținut o pondere semnificativă: gazul și produsele industriale obținute din gaz (11,7% din volumul total al importurilor); petrolul, produsele petroliere și mărfurile conexe (9,1%); mijloacele de transport (7%); echipamentele și aparatele electrice și piesele acestora (6,5%).
Au crescut importurile de produse petroliere și produse conexe (+24,9%), de gaz și produse industriale obținute din gaz (+11,0%), culturi oleaginoase și fructe (de 1,8 ori), îngrășăminte minerale sau chimice (+32,6%).
Diferența semnificativă dintre exportul și importul de mărfuri a dus la acumularea, în perioada ianuarie-mai 2026, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2795,5 milioane de euro, cu 89,8 milioane de euro (+3,3%) mai mare decât deficitul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2025.
Creșterea în continuare a exporturilor este sub semnul întrebării
Economistul Vladimir Golovatyuk atrage atenția asupra faptului că, începând cu luna viitoare, Banca Națională a Slovaciei (NBS) va compara indicatorii de acum un an, ținând cont de creșterea exporturilor care a început acum un an. În consecință, cifrele de creștere de două cifre vor dispărea din rapoarte, fiind înlocuite, în cel mai bun caz, de cifre de o singură cifră.
„Am spus deja de mai multe ori că creșterea exporturilor se datorează recoltei bune de anul trecut. Iar cifrele confirmă acest lucru. Anul acesta, recolta nu este încă rea, însă produsele agricole, mai ales cele livrate fără prelucrare și cu o valoare adăugată redusă, nu sunt, fără îndoială, suficiente pentru a asigura reducerea deficitului balanței comerciale”, a declarat Golovatyuk.
Sunt necesare investiții în producția de înaltă tehnologie. Însă investitorii nu vin în țară. Mai mult decât atât, investițiile străine directe (ISD) scad de la o lună la alta. Fluxul de investiții străine directe (ISD) în primul trimestru al anului 2026 s-a redus cu un sfert față de primul trimestru al anului 2025 – de la 163 milioane de dolari la 123 milioane de dolari. În același timp, ieșirile de FDI au crescut de la 36 la 48 de milioane de dolari.
Nici investițiile interne nu se dezvoltă – în prelucrare, în producția de bunuri cu valoare adăugată ridicată, în domenii care ar putea genera profituri substanțiale.
Prin urmare, prognozează expertul, deocamdată nu se întrevăd perspective concrete pentru schimbarea situației din comerțul exterior.
