Patriarhul Kirill
De asemenea, Bulgaria s-a opus includerii pe lista sancțiunilor a lui Vagit Alekperov, un miliardar rus cu legături cu Kremlinul și cu marea companie petrolieră „Lukoil”.
Ambele nume au fost eliminate definitiv din proiectul pachetului de sancțiuni în cadrul unei reuniuni extraordinare a ambasadorilor, care a avut loc duminică și al cărei scop era ajungerea la un acord final, relatează Euronews, citând mai mulți diplomați.
Poziția fermă a Bulgariei privind dreptul de veto
Faptul că aceste nume vor fi eliminate era de așteptat, având în vedere poziția fermă a Bulgariei de a exercita dreptul de veto, pe care prim-ministrul Rumen Radev a confirmat-o public luna trecută.
Uniunea Europeană a încercat pentru prima dată să-l includă pe Kirill pe lista sancțiunilor în 2022. Însă Ungaria, sub conducerea prim-ministrului de atunci, Viktor Orbán, a blocat această măsură, calificând-o drept o chestiune legată de libertatea religioasă.
Chestiunea a rămas în impas până în primăvara acestui an, când guvernul condus de Peter Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a-și revizui poziția. Reprezentanții UE au profitat de această ocazie și l-au inclus pe Kirill în proiectul listei persoanelor vizate de sancțiuni. Cu toate acestea, planul s-a lovit curând de o opoziție fermă din partea Bulgariei.
Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Rusă sunt independente din punct de vedere administrativ și au patriarhi diferiți, dar ambele aparțin Bisericii Ortodoxe Orientale, mărturisesc aceeași credință și aceleași dogme și sunt legate prin legături culturale și istorice.
„Epoca cruciadelor s-a încheiat. Nu mă interesează patriarhul rus ca persoană în sine. Mă interesează faptul că el este capul Bisericii Ortodoxe Ruse, care aparține ortodoxiei răsăritene, la fel ca și biserica noastră”, a spus Radev. „Mă preocupă milioanele de oameni care aparțin acestei biserici”.
Bulgaria a refuzat să„se împuște singură în picior”
Un alt nume a cărui excludere a fost solicitată de Radev este cel al lui Vagit Alekperov, oligarh rus și fondator al „Lukoil”. Alekperov a demisionat din funcția de președinte al companiei în 2022, pe fondul unei presiuni internaționale tot mai mari, dar și-a păstrat participația în concernul energetic.
Potrivit lui Radev, includerea lui Alekperov pe lista sancțiunilor ar însemna pentru țară „un pas greșit” din cauza procesului de despăgubire în valoare de 3 miliarde de euro, pe care „Lukoil” l-a intentat în legătură cu trecerea sub controlul statului a rafinăriei „Neftochim Burgas”, cea mai mare din regiune.
Sofia a numit un administrator special pentru acest complex de mari dimensiuni în noiembrie 2025, după ce administrația SUA a impus sancțiuni devastatoare împotriva „Lukoil” și a obligat compania multinațională să-și scoată la vânzare activele internaționale.
Rafinăria, care generează o cifră de afaceri anuală de miliarde de euro, nu mai utilizează petrol rusesc.
