Stiri despre Macroeconomie

Gândirea teritorială moldovenească se bazează pe o schemă simplă: cu cât mai departe de Chișinău, cu atât mai rău; cu cât mai aproape de graniță, cu atât mai multe șanse. Pe hartă, acest lucru este evident. În economie, însă, nu este așa.

Corporația sud-coreeană Samsung Electronics are în vedere un plan de investiții de amploare, în valoare de aproximativ 700 de miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani.

Comisia Europeană dorește să ofere țărilor candidate, precum Ucraina sau Republica Moldova, avantaje economice înainte de aderarea la UE.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat scăderea prețurilor la resursele energetice și materiile prime în urma încheierii acordului dintre Statele Unite și Iran privind încetarea ostilităților și reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, FMI a subliniat că va fi nevoie de timp pentru normalizarea completă a aprovizionării și revenirea la nivelurile dinaintea conflictului.

Partidul Social-Democrat din România (PSD), cea mai mare forță politică din parlamentul țării, l-a propus pe liderul său, Sorin Grindeanu, pentru funcția de prim-ministru.

Economisirea excesivă a devenit noua normă, transformându-se într-un obstacol major în calea creșterii economice a continentului european. Șocul inflaționist din ultimii ani a provocat locuitorilor Europei o traumă psihologică mult mai profundă decât cea suferită de americani, obligându-i să recurgă la auto-restricții și la economisire, în detrimentul consumului.

Republica Moldova ocupă locul 64 din 120 în clasamentul mondial al tranziției energetice „Energy Transition Index 2026” al Forumului Economic Mondial.

Aurul a scăzut sub pragul de 4000 de dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie anul trecut, iar argintul a trecut sub pragul de 60 de dolari. Metalele prețioase s-au aflat sub presiunea aprecierii dolarului și a așteptărilor tot mai mari privind o politică monetară mai restrictivă a Rezervei Federale a Statelor Unite.

Venezuela trece prin cea mai amplă restructurare din istoria sa, pregătindu-se să recunoască oficial o datorie publică de aproximativ 240 de miliarde de dolari. Acest pas a devenit posibil după schimbarea puterii și demiterea președintelui Nicolás Maduro, ceea ce a deschis calea către ridicarea sancțiunilor internaționale și începerea negocierilor cu creditorii. Banca de investiții Centerview Partners a fost implicată în elaborarea unui plan de revenire la un nivel sustenabil al datoriei publice.

Germania intenționează să majoreze în continuare vârsta de pensionare pentru a echilibra sistemul, având în vedere îmbătrânirea populației. Până la sfârșitul secolului, vârsta de pensionare ar putea crește până la 70 de ani. Aceste planuri se află în prezent în stadiul de dezbatere activă. Guvernul intenționează să aprobe proiectul de lege, dar acesta trebuie să parcurgă toate etapele de aprobare în parlament, ceea ce stârnește critici dure din partea sindicatelor.

În luna mai, piața valutară din Moldova a înregistrat o scădere a volumelor, care s-a tradus printr-o reducere cu 16% a cererii nete din partea companiilor. În același timp, cererea netă a agenților economici (persoane juridice) a fost acoperită în proporție de 91,1% de oferta persoanelor fizice. Datele privind situația pieței valutare sunt publicate de Banca Națională, care precizează că, în luna de referință, nu a intervenit în funcționarea acesteia.

În ciuda încetinirii semnificative a ritmului de creștere economică în primul trimestru al anului (+0,4%), banca centrală a identificat totuși o serie de factori proinflaționiști, punând în prim-plan lupta împotriva inflației.

Schimbarea frecventă a prim-miniștrilor devine din ce în ce mai evident unul dintre principalele semne ale dificultăților sistemice cu care se confruntă Marea Britanie. Demisia lui Keir Starmer, la mai puțin de doi ani după victoria convingătoare în alegerile parlamentare, a constituit o nouă confirmare a crizei de încredere tot mai acute față de conducerea politică a țării.

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, soldul datoriei publice externe a Moldovei la sfârșitul lunii aprilie 2026 a crescut cu 151,7 milioane de dolari (+3,2%) față de începutul anului, ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari. În același timp, 93% din împrumuturile contractate sunt credite de la Comisia Europeană, datoria față de aceasta crescând de 9 ori în ultimii cinci ani.

Luni, Parlamentul român a respins candidatura prim-ministrului Adrian Veștea, ceea ce a prelungit instabilitatea politică care durează de mai multe luni în țară și a sporit probabilitatea organizării unor alegeri anticipate, în cazul în care nici al doilea candidat propus de guvern nu va primi sprijinul parlamentarilor.

Modificările propuse în cadrul politicii fiscale pentru 2027 suscită tot mai multe întrebări și comentarii. Și fostul prim-ministru al Moldovei (1998-1999), Ion Sturza, și-a exprimat poziția pe rețelele sociale. Iată principalele sale idei.

Prim-ministrul Regatului Unit, Kir Starmer, a anunțat, într-o declarație specială făcută în fața intrării în reședința sa, demisia sa și retragerea din funcția de lider al Partidului Laburist.

Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) a elaborat un raport analitic „Cauzele presiunii fiscale în 2027 și consecințele acesteia asupra populației și economiei”, în care analizează motivele care au condus la adoptarea noii politici fiscale pentru anul 2027, precum și consecințele pe care aceasta le-ar putea avea asupra economiei Republicii Moldova, mediul de afaceri și populația țării.

Federația Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice (SINDASP), reprezentând peste șaisprezece mii membri de sindicat,  își exprimă îngrijorarea și dezacordul față de recentele proiecte de legi ce vizează reforma politicii fiscale, vamale și a salarizării. Pe lângă micșorarea coeficienților de salarizare, reducerea unor sporuri salariale, prin proiectul legii respective, Guvernul blochează negocierea colectivă și limitează drepturile salariale.

Cheltuielile cu locuința rămân cea mai importantă categorie din bugetul gospodăriilor europene, însă costul chiriei variază de câteva ori — de la capitalele relativ accesibile din Balcani până la prețurile record din Elveția și Marea Britanie.