Motivul principal este că, în toamna aceasta, crescătorii de animale nu au primit încă subvențiile „pe kilogram de lapte destinat prelucrării”. Iar perspectivele acestor plăți în anul curent nu sunt încă clare. Logos Press a aflat acest lucru de la Asociația producătorilor de lapte și produse lactate „Lapte”.
Anterior, Logos Press a scris că, potrivit concluziilor unor membri ai Comitetului Național de monitorizare a Programului strategic de politică agrară (PSPA) pentru perioada 2026-2030, „acest program se confruntă cu un default parțial”. În special, din cauza redistribuirii fondurilor în cadrul Fondului Național de Sprijin pentru Agricultură și Sate (FNDAMR), finanțat din bugetul de stat, ar putea să nu mai fie suficiente fonduri pentru finanțarea mai multor „măsuri de sprijin” destinate fermierilor. Printre acestea se numără plățile directe către crescătorii de animale „pe kilogram de lapte destinat prelucrării”.
Problema, desigur, se „rezolvă” prin rectificarea bugetului și alimentarea fondului FNDAMR-2026. Însă marea problemă constă în faptul că statul moldovean se confruntă, în principiu, cu o lipsă acută de fonduri – pentru compensarea parțială a populației și a mediului de afaceri în ceea ce privește costurile energiei în pragul iernii, pentru majorarea promisă a salariilor angajaților din sectorul public etc.
Între timp, plățile directe „pentru lapte”, practicate în sectorul creșterii animalelor de lapte de câțiva ani, au reușit să devină o componentă importantă, într-un anumit sens – sistemică, a economiei sectorului lactatelor din Moldova.
Conform estimărilor experților, valoarea acestei subvenții pentru anumite categorii de fermieri reprezenta zeci de procente din structura prețului laptelui crud. Această plată era inclusă în planurile de afaceri privind veniturile din vânzarea produselor. (Așa se întâmplă de obicei în cazul tuturor subvențiilor din sectorul agroalimentar al Republicii Moldova, dar, spre deosebire de, de exemplu, compensațiile post-investiționale ad hoc, aceste plăți aveau un caracter regulat). Prezența sau absența lor reprezintă, pentru un număr semnificativ de crescători de animale din Moldova, linia de demarcație între rentabilitatea și pierderile afacerii lor.
Revenirea la tradiția fluctuațiilor sezoniere ale prețurilor de achiziție ale laptelui crud?
O altă coincidență interesantă – începerea plăților regulate ale subvențiilor „pentru lapte” coincide aproximativ, din punct de vedere temporal, cu momentul în care, pe piața produselor lactate din Moldova, au început să se atenueze marile fluctuații sezoniere ale nivelurilor prețurilor de achiziție.
Adică, înainte exista o dependență clară: în perioada caldă a anului, oferta de lapte este mare – prețurile scad, iar în perioada rece, oferta de materie primă scade – prețurile cresc. Subvențiile au atenuat parțial volatilitatea ridicată a prețurilor.
Desigur, fluctuațiile sezoniere ale prețurilor depindeau și de alți factori. În special, calitatea laptelui în Moldova este determinată în mod tradițional de conținutul său de grăsime (nu de proteine și de câțiva alți parametri, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană). Laptele de iarnă este mai gras, iar cel de vară mai puțin gras – acesta este un motiv important pentru fluctuațiile prețurilor.
În plus, un factor important care a influențat costul de producție al materiei prime și al produsului final în sectorul lactatelor, începând cu un anumit moment, a fost reprezentat de fluctuațiile „sezonale” (și geopolitice) ale costurilor energiei. Și acest factor a fost parțial „atenuat” de subvențiile „pentru lapte”.
Acum, statutul incert al plăților bugetare directe către crescătorii de animale, care a coincis cu trecerea la perioada rece a anului, poate foarte bine să provoace în Moldova o revenire la fluctuațiile sezoniere clasice ale prețurilor de achiziție ale laptelui crud și, în lanț, să se reflecte într-o creștere a prețurilor la produsele lactate în timpul iernii. Adică – în sezonul consumului lor maxim.
Dar cum stă treaba cu importul de materie primă lactată?
Și încă o coincidență interesantă. Potrivit agenției Ukragroconsult, care citează Asociația ucraineană a producătorilor de lapte, prețurile de achiziție ale laptelui crud din Ucraina continuă să crească „pe fondul intensificării exporturilor de produse lactate și al cererii ridicate din partea procesatorilor”. La începutul lunii octombrie, prețul mediu al laptelui de clasă „extra” a fost de 16,20 grivne/kg fără TVA, cu 0,9 grivne/kg mai mult decât în luna precedentă. În a doua jumătate a lunii octombrie, prețurile pentru loturile mari de lapte de clasă „extra” ar putea crește până la 16,50–17,00 grivne/kg, iar în noiembrie–decembrie ale acestui an — până la 17,00–17,50 grivne/kg.
De ce este acest lucru important pentru piața produselor lactate din Moldova? Așa cum a explicat pentru Logos Press Carolina Linte, directoarea executivă a asociației „Lapte”, în ultimii ani, fabricile de produse lactate din Moldova importă anual aproximativ 40.000 de tone de lapte crud din Ucraina. Aceasta este o cantitate relativ mică, având în vedere că, în Moldova, în perioada menționată, întreprinderile industriale din sector prelucrează anual aproximativ 240–260 mii de tone de lapte. Pentru fabricile locale de produse lactate, fermierii locali care se ocupă cu creșterea animalelor reprezintă o prioritate evidentă în derularea programelor de aprovizionare cu materie primă.
Cu toate acestea, importul de lapte crud din Ucraina pe piața Republicii Moldova pare a fi de o amploare considerabilă, dacă îl comparăm cu cota preferențială europeană pentru importul acestei materii prime lactate pe piața moldovenească – aproximativ 5.000 de tone pe an.
Merită luat în considerare și faptul important că importul de lapte crud în Moldova are loc în acele perioade ale sezonului când piața internă se confruntă cu o anumită scădere a aprovizionării cu materie primă (iarna-primăvara) sau în momentele în care prețurile la laptele crud din străinătate scad.
Prin urmare, se poate presupune că în iarna aceasta nu va exista lapte ucrainean prea ieftin care să servească drept resursă pentru acoperirea deficitului sezonier și pentru a tempera creșterea sezonieră a prețurilor la materia primă lactată în Moldova.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta