Gheorghe Răileanu
„Este important de menționat că CALM nu s-a opus niciodată reformei. Am susținut ideea fuziunii cu mult înainte de actualul guvern, pledând pentru o abordare responsabilă și transparentă, bazată pe cele mai bune practici internaționale”, afirmă Gheorghe Răileanu.
Adesea se dă exemplul Estoniei ca model de fuziune. El explică faptul că acolo reforma s-a desfășurat pe baza unor criterii clare, care identificau principalele probleme ale comunelor și soluțiile concrete ale acestora înainte sau în timpul reformei, nu după aceasta. Populația a fost implicată, iar fuziunea a beneficiat de sprijin.
„În cazul Franței, de exemplu, în municipalitățile mici administrația se reduce la două persoane – primarul și secretarul. Adică, există alternative de economisire a fondurilor publice fără o restructurare forțată și fără pierderea autonomiei locale”, explică el.
Reforma poate deveni reversibilă
În cazul Moldovei, fuziunea nu este însoțită de o reformă profundă a administrației locale. Sunt ignorate principiul subsidiarității – serviciile trebuie să fie cât mai aproape de cetățeni; al sustenabilității – reformele trebuie să fie stabile și pe termen lung; și al autonomiei locale – comunitățile trebuie să-și păstreze dreptul de a lua decizii.
Gheorghe Răileanu subliniază riscul ca reforma să devină reversibilă. Unificarea fără o bază solidă poate fi anulată ulterior, generând instabilitate și confuzie, consideră el. El remarcă, de asemenea, că în unele cazuri se observă o centralizare excesivă: administrațiile urbane mari riscă să devină echivalentul fostelor raioane, ceea ce contravine obiectivului descentralizării.
Abonați-vă la actualizările noastre
