Produsele alimentare devin mai scumpe
Conform Eurostat, prețul alimentelor și băuturilor nealcoolice în UE a crescut cu aproximativ 33,2% între 2016 și 2025, fiind categoria cu cea mai rapidă creștere din coșul de consum.
La nivel mondial, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estimează că nivelul prețurilor la alimente la jumătatea anului 2025 era cu aproape 46% mai mare decât în decembrie 2019, potrivit Euronews.
Acestea fiind spuse, o inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici. Dacă rata scade la 2,8 %, de exemplu, aceasta înseamnă doar o creștere mai lentă, nu bunuri mai ieftine. „Muntele prețurilor” a fost deja construit, doar că ascensiunea a devenit mai puțin abruptă.
Efectul „prețurilor lipicioase”
Unul dintre principalii factori ai presiunilor actuale este creșterea salariilor în întregul lanț de aprovizionare, de la agricultură la logistică și vânzare cu amănuntul.
Cercetările Băncii Centrale Europene estimează că salariile din agricultură au crescut cu aproximativ 6,2% în 2022, cu o creștere suplimentară de 5% în 2023. În sectorul logisticii transporturilor și depozitării, creșterea a fost de până la 6,3 %.
Potrivit ING Research, costurile cu forța de muncă reprezintă aproximativ 10-15% din costurile din industria alimentară, ceea ce înseamnă că creșterea acestora este inevitabil transferată asupra prețurilor de vânzare cu amănuntul.
McKinsey & Company înregistrează, de asemenea, o presiune suplimentară: în 2025, costurile forței de muncă în Europa vor crește în medie cu aproximativ 5,1%, rămânând peste rata inflației alimentare.
Materiile prime împing prețurile în sus
După stabilizarea piețelor energetice și logistice, au revenit în joc factorii legați de materiile prime. Conform Eurostat, prețurile laptelui au crescut cu aproximativ 12,6% (de la începutul anului până în primul trimestru din 2025), ale ouălor cu 10,7% și ale cerealelor cu 9,6%.
În unele categorii, creșterea este chiar mai puternică: ciocolata a crescut cu aproape 18%, fructele congelate cu 13% și carnea de vită cu 10%. În unele țări din UE, creșterea prețului pentru ouăle de găină a depășit 20-30%.
În același timp, prețurile agricole ajung pe rafturi cu câteva luni mai târziu, creând efectul de „inflație cu ecou întârziat”.
Comerțul cu amănuntul este incapabil să absoarbă creșterea costurilor
Percepția comună a profiturilor supermarketurilor nu este susținută de datele structurale.
Analiza, publicată pe baza unui eșantion de aproape 89 000 de producători europeni, arată că, în general, marjele chiar au scăzut între 2013 și 2022.
Potrivit S&P Global și McKinsey, marja operațională medie a comerțului cu amănuntul în Europa este de aproximativ 2,8 %. Multe întreprinderi nu și-au recuperat încă nivelurile de rentabilitate de dinainte de Cod.
Acest lucru înseamnă că creșterea costurilor pentru materii prime, energie, ambalaje și salarii este aproape inevitabil transferată asupra prețurilor.
Estul plătește mai mult decât Vestul
Mediile UE ascund o diferență puternică între țări.
Conform Eurostat, Franța a avut un indice al prețurilor la alimente de 135 (2015 = 100), Polonia aproximativ 174, Lituania: aproximativ 177, Estonia aproximativ 180, Ungaria peste 204.
În Europa de Est, alimentele ocupă, de asemenea, o parte mult mai mare din buget. De exemplu, în România, aceasta reprezintă aproximativ 25 % din venitul gospodăriei, în Bulgaria aproximativ 21 %, în Germania aproximativ 11,5 %, iar în Țările de Jos aproximativ 11,7 %.
Realitatea economică pare paradoxală: inflația scade, dar viața nu devine mai ieftină. Motivul este că actuala „normalizare” a prețurilor are loc peste o creștere deja formată a prețurilor.
Banca Centrală Europeană prognozează că inflația alimentară în Europa va rămâne ridicată (ușor peste ținta de 2%) cel puțin până în 2027.
Cu alte cuvinte, supermarketurile nu devin mai ieftine: pur și simplu nu se mai scumpesc la fel de repede ca înainte.
